
La Patrie dal Friûl – Sfuei Mensîl Furlan Indipendent

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico
RedazionL’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât
Walter Tomada
Contile juste / Plebissît pustiç
Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane
5 Par mil / DANUS UNE MAN
Cungjò / Mandi, Bruno.
FESTinVAL! / Feminis furlanis fuartis
IL MIÔR DE PATRIE
- Cuintristorie dal '900
- Patriarcjis fûr dal ordenari
- Lint autonomiste
- Ai 32 di Mai
- Sindic jo mame
- Feminis Furlanis Fuartis
- La cuintristorie de ocupazion veneziane
- Fondazione Friuli
- Friûl Europe
- Furlans, digjitait furlan!
- Oms di libertât
- Di Bessôi
- Nature e ambient
- Di scjas in scjas: i taramots inte storie
Il numar in edicule
Avost 2025 |||| L'EDITORIAL. Salvìn la nestre scuele… prin che deventi come la nestre sanitât / L(INT) AUTONOMISTE. Regjonalisim, cjaval di Troie dal pinsîr centralist / PAGJINE 2 - GURIZE CAPITÂL. “Cuâl isal il confin storic de Contee di Gurize”? / INT DI CJARGNE. La passion di doi fradis e devente economie / PAGJINE 3 - MESTRIS. Par no pierdi la memorie. «La idee di Friûl e je tant che l’aiar: dome cuant che ti mancje tu ti inacuarzis di trop che e je impuartante». Interviste cun Eros Cisilino / PAGJINE 4 - NATURE E AMBIENT. La “Variante di Soclêf” / PAGJINE 5 - CONTILE JUSTE. Cambiâ non par cambiâ la anime / LA PIÇADE. IE cumò i tocje ae ACLiF di bati un colp… / PAGJINE 6 - ULTIME DOMENIE. Onôr ae femine dal ultin puest / PERAULIS INTAL CJAST. Viaç tra lis emozions, cence lâ fûr di sintiment (Seconde tape) / PAGJINE 7 - COLONOS 2025. Avostanis al va “Oltris” / LA RASSEGNE. A Buie e Glemone i “Incontri a Nordest” par cure de Associazion Ostermann / PAGJINE 8 - FRIÛL EUROPE. Lenghis e dirits: guviers e tribunâi a disin di no / AUSTRIE. Cirît di meti la machine intal puest just! / SLOVENIE & CRAVUAZIE. Rivoluzion tai distributôrs / PAGJINE 9 - SPORT… CHE TI TRAI! Davide Macor, un mestri di rugby furlan in Slovenie | Tantis versions di un zûc che al entusiasme une vore di apassionâts | Un moviment sportîf regjonâl che al sburte par vignî a flôr / PAGJINE 10. - LA TRADIZION. I dîs agns de Lungje gnot des Plêfs in Cjargne / PIRULIS DI STORIE E MUSICHE. Mario Mascagni e il so periodi udinês. Un libri al conte la sô esperience in Friûl / PAGJINE 11 - GLOSSARI DE SOSTIGNIBILITÂT. La Resilience che i dà ae vite une gnove suaze / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Giuseppe Marioni, Il canociàl de Contesse, Udin, 1956 (seconde edizion) / ART TAL TAC. Corte di Lunas: un viaç sonôr tra lidrîs e desideris / HOMO FURLANUS. 1. Un leam cu la musiche che al va indaûr fin ai timps di Aquilee ||
*** I articui a saran diponibii in Otubar. Par viodi i contignûts par timp, abonaitsi.

Mestris. Par no pierdi la memorie / «La prime furlaniste che o ai cognossût e je stade mê mari»

FESTinVAL! / Feminis furlanis fuartis

Austrie / Al è impuartant jessi neutrâi… dut il rest al conte pôc
