Le vevin cognossude pal cjant in marilenghe in ocasion dal Festival de cjançon furlane tal 2012, li che e jere rivade tierce cul biel toc “Da l’uman mateâ”. O fevelìn di Serena Finatti, cjantautore e atore di teatri nassude a Gurize, ma cressude inte Basse furlane. Jê, che e cjante e e sune pianoforte di cuant che e jere piçule, chest an e à fat il grant pas: il so prin disc che al puarte il so non, daspò di 15 agns di musiche cul progjet Deja. Si clame “Serena più che mai”, e al sarà presentât uficialmentri ai 27 di Lui inte ultime serade di Folkest a Spilimberc (etichete Folkest Dischi e distribuzion CNI). Un disc impuartant par jê che al va parie cui siei 40 agns: «No soi plui frutine» nus dîs (ancje se frutine e somee) «al è rivât il timp di cjapâmi lis mês resposabilitâts e di condividi in plen cun gjonde la musiche che o sint e che o scrîf. Il toc “Serena più che mai”, che al dâ il titul al disc, al è perfet par esprimi la mê condizion di vuê. Cheste volte o soi jo e o feveli di me. E o soi serene tant che mai». Al nas cussì un lavôr, rangiât a sîs mans col inseparabîl ghitarist Andrea Varnier e cul pianist Mauro Costantini e costruît ator ae personalitât de artiste. A son ancje il Quartetto Pezzé, Simone Serafini al cuintribàs e bas elettric, Ermes Ghirardini aes percussions e un ospit internazionâl, il cjantauôr canadês Matt Epp. Dîs tocs che a formin un biel caleidoscopi di gjenars e sonoritâts jazz e balcanichis, di musiche classiche e tocs “a cappella”. Di chescj, un al è in marilenghe: “Bêçs di Diu” (che al sarès simpri il toc che e al à partecipât al Festival). Pari furlan, mari venite, une infanzie passade in Uzbekistan, i vin domandât cemût mai sielzi di cjantâ in lenghe, ancje se dome cuntun toc. «La prime volte che o ai cjantât in marilenghe al fo propit in ocasion dal Festival. Une esperience fantastiche cul mestri Valter Sivilotti e cun Franca Drioli, che o consei a ducj» al conte «jo no feveli furlan in cjase ma e je la lenghe, oltri al talian, che plui o ai scoltât. Cussì o ai provât a doprâle ancje inte mê musiche. E e je stade une sorprese bielissime. Il furlan e je une lenghe une vore musicâle. Mi soi cjatade ben, a cjase». Il toc al è voltât dal musicist Alessandro Seravalle, inte variante di Çarvignan. Il gnûf lavôr di Serena cumò al larà ator pe Italie e no dome. «O soi sigure che il furlan al pues lâ fûr dai confins e otignî bogns risultâts. La sô sonoritât e je intrigante ancje par un public forest e o soi contente di puartâlu cun me». Insome, cul furlan a puedin fâ musiche, biele musiche, ancje i cjantautôrs che no lu doprin abitualmentri. E a puedin nassi ancje incuintris interessants. Cun Giulia Daici, par esempli, cognossude al Festival, Serena e Andrea Varnier a àn colaborât a un toc dal disc in marilenghe de cjantaudore di Dartigne. A nô Serena nus plâs sintile par talian, ma ancje par furlan no je nuie, nuie, mâl. ❚
Natascia Gargano
Presentazion / La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize” di Ferruccio Tassin e Gianni Nazzi
Redazion
La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize”.“La Patrie” e je la cjase dai furlans che no si rindin: e par chest e à volût meti dongje un libri zontant insiemi lis peraulis che chescj doi inteletuâi a doprin par descrivi ce che e jere cheste culture di cunfin e ce che […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +