Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il piçul produtôr: «Nissun panic, anzit la ocasion par marcâ miôr la nestre cualitât»

............

.O vin domandât – tant par vê la vôs di un che al sa di ce che si fevele – a Sebastiano Crivellaro, afinadôr di formadis di malghe di alte cualitât, che al lavore fra Sauris e Fors Disore, ce che al pense de cuistion. La sô opinion e je ben clare.
“Dopo che e je jessude la notizie, ogni dì cualchidun in negozi mi domande de cuistion, al vûl sintîsi dî che i nestri formadis a restaran compagns” nus conte. “E jo no rivi a capî la reson di chest panic. Anzit, par me e pues jessi la ocasion di marcâ ancjemò miôr la diference tra prodots di cualitât e robe industriâl. Invezit che inrabiâsi, cheste e sarès la ocasion par pretindi ancjemò plui clarece su lis etichetis e spiegâ a la int che cuant che si compre e vûl fate chê piçule fadie di informâsi ben su ce che si met tal carel. Tant pai formadis talians a son i dissiplinârs: nol esist un Parmigiano fat cul lat in polvar. A pat di comprâ propit “Parmigiano” e no un “plui o mancul”. Ma chel al sta al cjâf di cui che al compre”.
“Dut câs” – al zonte – “se si à tante pôre dai mateçs de industrie, la soluzion e je facile: baste selezionâ piçui produtôrs locâi, che a lavorin piçulis cuantitâts e tu ju âs dongje e si viôt cemût che a lavorin. Che se si compre ben, di cualitât, su rapuarts di fiducie, e si jude la economie locâl o sin ducj plui contents, UE o no…”. ❚
✒ M.T.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +