Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORI – AUSTRIE. I pompîrs volontaris: l’element plui impuartant par garantî la sigurece de int ancje tai paisuts dispartâts

............

Il gno bisavon, nassût ancjemò sot de Austrie di Francesc Josef, al à simpri fevelât braurôs des decorazions di onôr cjapadis dilunc la sô partignince al cuarp dai Vigjii dal Fûc volontaris. Cheste tradizion todescje e austriache, si è mantignude fin vuê in Slovenie e ancje in chês altris regjons che a jerin tal vieri imperi. Vuê, in dute la Austrie plui di 300 mil oms e feminis si cjatin tes riis di cheste organizazion. Ancje intai paîs austriacs plui piçui, tant che tal gno che al à sîscent abitants, e je une unitât cun dut il necessari. Par chest motîf, i abitants a inmanein diviersis azions par tirâ dongje i bêçs, par fâ sù une cjase gnove, par comprâ machinis; e plui che obligatorie e je la fieste che si organize almancul une volte ad an: dispès al è propit chest l’event culturâl plui impuartant. Si cjapin sù bielis sumis, se al covente ancje plui voltis ad an. E je forsit la organizazion volontarie plui visibile e plui cognossude, cussì nol è nuie di strani che la plui biele cjase dongje de glesie al sedi propit l’edifici dai pompîrs. Chescj cuarps, dulà che ducj i membris a lavorin sore nuie e libars, a son l’element plui impuartant, massime tai paîs dispartâts, par garantî la sigurece de int. La lôr fondazion e va indaûr ai agns Sessante dal Votcent: la prime associazion (Freiwillige Bürgerwehr) sul teritori Austroongjarês e fo implantade za tal lontan 1851 dal uficiâl in pension Ferdinand Leitenberger, a Reichstadt (vuê e je la localitât ceche di Zákupy); sîs agns daspò, tal 1857, e fo metude sù sul teritori de Austrie di vuê, a Innsbruck.
Tal principi a jerin lis associazions di gjinastiche che a jerin istruidis a batisi cuintri il fûc. I ecuipagjaments di chel timp no jerin automatizâts: par metiju in funzion al bisugnave vê avonde fuarce tai muscui.
La idee di volontariât e gjoldeve di simpri plui popolaritât: za tal 1900 o contizavin in Austrie 2.677 cuarps volontaris (vuê a son 4.527), però dome sîs unitâts professionistis che a operavin intai cjâf lûcs. Interessant che za tal 1685 a vevin impastanât une difese cuintri il fûc cun cuatri Feuerknechte professioniscj: chei a jerin i prins Vigjii dal fûc professioniscj dal mont.
Janez Erat

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +