Un pat fra i Comuns par judâ i produtôrs di forment a stâ sul marcjât e i citadins a mangjâ pan plui bon, san e soredut furlan. Al è chest il messaç dal Progjet “Pan e farine dal Friûl di Mieç”, batiât intune serade une vore partecipade al Teatri Clabassi di Sedean dal climatolic Luca Mercalli, president de Societât Meteorologjiche Taliane e muse une vore cognossude pe sô partecipazion fisse al program di Fabio Fazio “Che tempo che fa”. Mercalli al à preseât une vore la iniziative dai Comuns di Basilian, Flaiban, Merêt e Sedean che, adun cul Forum pai bens comuns, a pontin a deventâ un vêr e propri “Distret di economie solidari”.
UN PAN PLUI ONEST_ L’obietîf al è puartâ intes cjasis un pan plui onest, che al crei economie sul teritori intal non de cualitât dal prodot e dal ambient. E larà par chest valorizade une filiere locâl, sostignibile e solidarie de farine di forment. Lis aziendis agriculis a produsaran varietâts specifichis e autoctonis, secont tecnichis agronomichis compatibilis cu la nature, cence trataments che a vedin impat su la salût des plantis e di cui che lis mangje; duncje i mulins presints sul teritori a masanaran il lôr forment, cence miscliçâlu cun chel di altris produtôrs; i fornârs a dopraran cheste farine par fâ pan che, midiant de individuazion des diviersis fasis e de trasparence intal so procès di produzion, al sarà pardabon furlan al 100 par cent. Anzit, chilometris zero.
PAT SIMPRI VIERT AES ADESIONS_ Il Pat al è stât sotscrit dai sindics ma ancje i agricultôrs e i centris di racuelte, i mulinârs e i pancôrs, e ancje i grups di citadins che a comprin in maniere solidarie si son impegnâts a dâ un sburt a cheste gnove maniere di intindi il rapuart jenfri teritori e economie. Il Pat al è stât lassât viert e ducj chei che no lu àn ancjemò fat a podaran simpri aderî.
Lu à capît ancje l’assessôr regjonâl ae agriculture Cristiano Shaurli che al à notât cemût che cheste iniziative si insuazi in maniere perfete inte filosofie di promozion de cualitât agricule che la Regjon e vûl promovi tal gnûf Plan di Disvilup Rurâl in armonie cui criteris europeans ❚ ✒ W.T.
Presentazion / La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize” di Ferruccio Tassin e Gianni Nazzi
Redazion
La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize”.“La Patrie” e je la cjase dai furlans che no si rindin: e par chest e à volût meti dongje un libri zontant insiemi lis peraulis che chescj doi inteletuâi a doprin par descrivi ce che e jere cheste culture di cunfin e ce che […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +