Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lis origjins – robic e robighe

............

Robic al jere il diu roman de ruzin de blave, a lui si dedicave il rît che al coventave a limitâ i dams de malatie tal forment. Ae sô femine Robighe invezit si dedicave la fieste pe protezion de semence e de racuelte, o ben lis fiestis Robigaliis. La fieste propiziatorie e colave ai 25 di Avrîl e il rît lu faseve il flamen Quirinalis che al sacrificave a Robic lis vissaris di une cjice rosse e di une piore. Si conte che al è stât Pape Liberi (352-356) a convertî la fieste di paiane in cristiane. Diviersis di chês romanis, o grandis, lis rogazions piçulis a derivin des Galiis, inseridis inte liturgjie romane di Pape Leon III (795-816), che al à decidût di celebrâlis tai trê dîs prin de Sense. Similis a jerin lis Floraliis e lis Ambarvaliis, altris fiestis contadinis dedicadis a mari nature. La seconde e vignive rivolte a Cerere, la divinitât de tiere e de fertilitât.
Si conte che e je stade jê a insegnânus cemût coltâ i cjamps. ❚
✒ A.S.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +