Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Referendum costituzionâl: lis resons furlanis speciâls pal “no”

............

No si sa ancjemò la zornade che si larà a votâ (la votazion e je stade decidude pai 4 di Dicembar, ndr), ma il scuintri politic sul referendum costituzionâl al incrès ancje in Friûl. I sorestants di çampe che a poin la gnove Cjarte volude dal guvier di Matteo Renzi (in prin plan la vicesegretarie dal Pd talian Debora Serracchiani e il cjâf grup dai Deputâts Pd Ettore Rosato) si impegnin cun fuarce a sclarî cetant miôr che e sarà la gnove Italie che e nassarà dopo de aprovazion des modifichis ae Costituzion: a contin di un Stât plui sclagn e mancul costôs, dulà che il Senât al deventarà une Cjamare di rapresentance des Autonomiis e un gnûf imprest par creâ dialic jenfri Rome e i teritoris.
Ai prins di Setembar a jerin nassûts in Friûl plui di une desene di Comitâts pal Sì in Cjargne, a Udin, a Pradaman, Puçui, Cividât, Spilimberc, Codroip, Vildivar, Çarvignan e Tisane, San Vît, Pasian, Porcie e Sacîl. Ma ancje pal No a son nassudis une vore di “celulis” cun chê di fermâ la riforme, cun plui fuarcis politichis che a scometin suntun Renzi in pierdite di consens. A son chei de çampe estreme, chei dal Moviment 5 Stelis e chei de Drete (a part i alfanians dal Ncd), ducj animâts di diviersis resons ma pronts a fâ di dut par sunâjes al premier florentin.
In Friûl, dut câs, a son ancje resons diferentis che a sburtin la int a jessi cuintri de riforme e a fâ campagne pal No. La gnove version de Costituzion e gjave cun di fat une vore di competencis aes Regjons a Statût ordenari e la pôre di tancj e je che ancje lis Regjons a Statût Speciâl a sedin simpri mancul paronis di decidi a cjase lôr. Par chest al è stât creât un comitât che si clame Sono speciale. Voto no, che al à par president e segretari dôs figuris di ponte dal mont autonomist come Giorgio Cavallo e Roberto Visentin, e al conte su aderents di pês come Sergio Cecotti.
I incuintris e i confronts a jentraran tal vîf in chestis setemanis, ancje se no je stade ancjemò fissade la dì des votazions: timp indaûr si crodeve che si sarès sielzût Otubar, ma il President de Republiche al pues sielzi une date cualsisei fins ai 18 di Dicembar. La campagne e sarà duncje lungje e une vore contrastade: ma il Friûl no si tirarà indaûr. ❚
✒ Walter Tomada

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +