
A non de aministrazion comunâl di Sapade-Plodn o puarti il salût a ducj i organizadôrs de Fieste de Patrie dal Friûl, al Istitût Ladin Furlan pre Checo Placerean, a la Societât Filologjiche Furlane, al Arlef, ae Regjon Friûl-Vignesie Julie, ae Provincie di Udin, ae Assemblee de Comunitât linguistiche furlane e a ducj i furlans che a vignaran tal nestri paîs par celebrâ chest apontament che o savìn jessi tant impuartant e significatîf pal popul furlan. Nus fâs pardabon plasê che il Friûl al veti sielzût di festezâ cheste ricorence a Sapade-Plodn che di simpri si sint leade pe storie, pe economie, pe religjon e pe tradizion a cheste tiere furlane.
✽✽✽ La nestre Glesie e je la vuestre Glesie, i nestris zovins a studiìn in Friûl, i nestris malâts a van a curâsi tal ospedâl di Tumieç, lis nestri impresis a lavorin cu lis vuestris, i nestri sportîfs a zuin lis garis in Friûl, tal turisim la colaborazion cun PromoTurismo FVG si infuartìs di an in an e in tancj cjamps o vin rapuarts un grum fuarts e sintûts che o volìn lâ indevant a mantignî e infuartî.
✽✽✽ Ma l’aspiet che plui mi plâs meti in lûs in gracie di cheste Fieste al è chel de comun valorizazion des minorancis linguistichis: il nestri dialet sapadin, il plodarisch, al fas part di chel çoc todesc tant che chei dai amîs di Sauris-Zahre o Tamau-Tischlbòng de vicine Cjargne.
Al è propit biel podei esaltâ chescj aspiets, cheste ricjece universâl che tal nestri paîs di tancj agns a cheste bande i stin cirint di preservâ e difindi cun diviersis iniziativis.
Buine Fieste de Patrie ❚
✒ Manuel Piller Hoffer