Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

“Vôs de Basse”, il concors par cui che al à voie di provâ a scrivi in lenghe furlane

............

I lavôrs a varan di rivâ dentri dai 30 di Dicembar

Viodût il sucès dai agns passâts (plui di sessante lavôrs rivâts tal 2018), i Comuns di Cjarlins, Gonârs, Muçane, Porpêt, Prissinins e San Zorç di Noiâr, midiant dal lôr sportel associât pe lenghe furlane, a bandissin di gnûf il concors leterari “Vôs de Basse”, cul patrocini de Societât Filologjiche Furlane e de Cooperative Informazione Friulana/ Radio Onde Furlane.

La idee di fonde e je chê di stiçâ la produzion scrite in lenghe furlane, ricuardant tal stes timp lis figuris che a àn insiorât il panorame culturâl de Basse Furlane, tant che pre Zaneto, Tita Marzuttini, Gina Marpillero, Luciano Morandini, Alviero Negro e Pierluigi Visintin.

Il concors al è dividût in trê sezions, dôs pai grancj (oparis di narative e poesie) e une dedicade ai students des scuelis secondariis di prin e secont grât. La partecipazion e je sore nuie e e je vierte a ducj chei che a àn voie di provâ a scrivi in lenghe furlane, che a sedin a stâ in Italie o pûr tal forest. I lavôrs a varan di rivâ, in buste sierade e marcade di un sproc e de scrite “Concors Vôs de Basse”, al ufici protocol dal Comun di San Zorç di Noiâr dentri des 5 e mieze daspò misdì di lunis ai 30 di Dicembar dal 2019. Une zurie di esperts e stazarà lis oparis e e nomenarà i vincidôrs di ogni sezion, che a ricevaran tant che premi un bon di spindi par comprâ libris.

Il bant dal concors e la schede di adesion si cjatiju in dutis lis bibliotechis dai Comuns organizadôrs e sui lôr sîts istituzionâi. Par informazions si pues clamâ il numar 0431/620281 o scrivi a sportel.furlan@bassefurlane.eu

par cure de redazion

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +