Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Novembar 2020

Redazion

La pandemie nus misure la autonomie
La pandemie nus misure la autonomie

NovembarPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. La pandemie nus misure la autonomie / (L)INT AUTONOMISTE. La Regjon e declare vuere al furlan / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. La Cjargne viodude di Mario Gollino / Masse int par un sôl planet / UNE FURLANE A ROME. L’Avrîl pasolinian / UN FURLAN A MILAN. Il laniç dai fruts / PAGJINE 3La salût dal Friûl e passe pe sô tierce ricostruzion / Suns Europe 2020, il belanç positîf di un festival speciâl che al ten bot cun cualitât / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Agheponiche, la inovazion pe agriculture dal avignî. Il mont vert di Stefania Sarnataro | Il profîl di Stefania Sarnataro | I pes a lavorin come operaris / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Il venezian Denêl Dolfin, ultin erêt de Glesie di Aquilee / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – De sô famee potente une dinastie di vescui / PAGJINE 6I 100 agns di pre Checo, un profete che al cjalave lontan / Cuant che Glesie e popul no fevelin la stesse lenghe / PAGJINE 7Un grant mestri di vite che nus insegnave libertât e responsabilitât / Judâsi di bessôi / Pre Checo Placerean e il Patriarcjât / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. I citadins europeans si movin a pro des minorancis / AUSTRIE. 10 di Otubar: a 100 agns dal referendum popolâr in Carinzie / SLOVENIE. La vît plui antighe si cjate a Maribor / PAGJINE 9#Luminol: la realtât che a rivelin i media digjitâi / FONDAZIONE FRIULI. Un progjet pe educazion ai gnûfs imprescj di comunicazion | Un jutori concret pe Crôs Rosse di Palme / PAGJINE 10 – MUSICHE. I Concierts di Sant Martin in Cjargne / Inovâi par no dismenteâ che la storie e je mestre di vite / Une musiche folk par pierdisi tes stelis / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Spirt di trape / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Francesca Marini Barnaba, Flôrs di tale, Udin, 1994 / Une idee pe promozion dal dialic e de vite in famee / IL STROLIC DI BETE. Novembar, il mês de fumate / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE – CE CHE O VIN PIERDÛT. I trê feuts scjampâts al control de Serenissime / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? La corone imperiâl di simpri peade al Friûl //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture
.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +