Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Març 2021

Redazion

SPIETANT LA VARIANTE… FURLANE
SPIETANT LA VARIANTE… FURLANE

MarçPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Spietant la variante… furlane / (L)INT AUTONOMISTE. Un popul di scoltâ e di no tradî / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. Franceschino Barazzutti. Une vite dedicade ae difese dal teritori / FANTATS E FUTUR. Il mont sul troi di un cambiament radicâl e globâl inevitabil / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. «La ACLiF e pues jessi un bon cjapiel par decidi pal ben comun. Nus covente, ma si po dâi fuarce dome cu la concretece» / PAGJINE 4FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Elisa Copetti, artesane de peraule, e vierç orizonts bande Est | Il profîl | Il furlan si misure cui classics de leterature / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – La eterne vuere di Raimont de Tor cuintri di Vignesie / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Al plaçà i siei parincj lombarts intai puescj clâf de Patrie / PAGJINE 6Cjare la mê tiere / La Universitât che e fâs scuele in Friûl (ma no je furlane) / PAGJINE 7Lis Lotis dal Cormôr intun cd di scoltâ, di cjalâ e di lei / La nestre lenghe e la nestre culture tes scovacis / L’archivi de memorie di Checo Comel / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Catalogne, a vincin i indipendentiscj / AUSTRIE. Un scjuc inte preistorie intai lâts de Carinzie / SLOVENIE. 30 agns di indipendence: cuant che a Lubiane a àn fat “di bessôi” / PAGJINE 9Ancje intai boscs di mont e je une buine variabilitât di speciis di uciei / FONDAZIONE FRIULI. Un bant par judâ cui che al jude / FONDAZIONE FRIULI. Rude e vûl fâi cuintri ae solitudin / PAGJINE 10 – MUSICHE. I tesaurs musicâi intai museus dal Friûl. Cu la lôr viertidure, al sarà ben tornâ a visitâju / La spinete di Dominicus Pisaurensis al Museu Etnografic dal Friûl / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Un 2020 disastrôs pes machinis agriculis / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Nelso Tracanelli, Di là da l’aga, Udin, 1987 / ART TAL TAC. I “Autostoppisti Del Magico Sentiero” intun album ereditât di Pier Paolo Pasolini / PAGJINE 12 – IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Salvadis e dordei i oms, lovis lussuriosis lis feminis: il ritrat dai furlans di Franco Sacchetti / IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Nol veve nissune riverence nancje pai autôrs plui famôs di lui //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +