Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lui 2021

Redazion

Ancje i parons a deventin sotans
Ancje i parons a deventin sotans

LuiPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Ancje i parons a deventin sotans / (L)INT AUTONOMISTE. Che nissun al tocji la bandiere! / PAGJINE 2Ce muse vevial Zuan Ricamadôr? / Ancje la marilenghe e jude cuintri des trufis ai anzians / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. «I Comuns in dì di vuê a son libars… di scugnî rangjâsi!» / PAGJINE 4LA PATRIE SOT DAL TEI. Rude e i siei zimui francês, dissendents dai emigrants / FONDAZIONE FRIULI. Dal Uccellis al mont pedalant in biciclete / Universitât e Onde Furlane si dan dongje par promovi la Conference sul avignî de Europe / Al rive Suns Europe / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Il svindic crudêl di Nicolau di Lussemburc, platât daûr di une cene di gale / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Al jere fradilastri dal imperadôr Carli IV / PAGJINE 6/ FEMINIS FURLANIS FUARTIS. A vore in Gjermanie e a “mateâ” in Friûl | Il profîl | L’impegn cuotidian par une culture des diferencis / PAGJINE 7LA INTERVISTE. La sfide a cinc cerclis di Mara Navarria / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. La Aleance Libare Europeane, 40 agns di storie de bande dai popui e dai lôr dirits / AUSTRIE. Cence judizi! / SLOVENIE. Il contribût furlan e talian ae indipendence de Slovenie / PAGJINE 9NATURE E AMBIENT. Inte ultime desene di agns, intal Lât di Cjavaç a àn nidiât cuatri gnovis speciis di uciei / PAGJINE 10 – MUSICHE. Paulêt, finît un Premi internazionâl a ’nt tache un altri / Impressions sul debut dal prin spetacul dal Teatri Stabil Furlan / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Une vendeme cooperative te suaze de sostignibilitât / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Nino V. Rodaro (Nin dai Nadâi), Furlanadis, Udin, 2004 / ART TAL TAC. Un viaç e une sperance par ducj i fruts e pes gjenerazions di doman / PAGJINE 12 – IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. La Satire di Ariosto e il so decalic de furlanetât / IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Un dai plui grancj autôrs dal Rinassiment talian //


*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +