Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT. Riforme Gelmini in struc

............

La leç 169/2008 e previôt in struc:
mestri unic: si indi fevele tal articul chi in bande, paiât pes oris in plui cui bêçs tes cassis des scuelis;
graduatoriis: provinciâls;
vôts in numars: si torne a doprâ i numars fin al 10 par dâ i vôts;
vôt in condote: al torne e al fâs medie, cul 5 si è a risi fermade;
libris: a àn di durâ 5 agns tes primariis, e 6 tes secondariis di prin e secont grât;
educazion civiche: e jentre di gnûf cul titul di “Citadinance e Costituzion”;
edilizie scolastiche: a son previodudis risorsis par rindi sigûrs i edificis scolastics soredut par frontâ il risi sismic;
SSIS: i students de Scuele di Specializazion pal insegnament secondari a jentraran tes graduatoriis su la fonde dai titui vuadagnâts;
liceus e i istitûts secondariis di secont grât: di 750 orientaments si passe a 20; l’insegnament dal inglês al sarà obleatori par ducj i 5 agns.
(E. Z.)

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +