Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Setembar 2023

Dree Venier

SETEMBAR 2023 |||| L’EDITORIAL. Venditôrs di fum / L(INT) AUTONOMISTE. La “manute alçade” di un autonomist / PAGJINE 2INT DI CJARGNE. Doi abitants, une aziende agricule: la scomesse di Deborah cui “Savôrs di Castoie” / ESODO. Riflessions su la Zornade Mondiâl de Zoventût di Lisbone / PAGJINE 3INTERVISTE. Al è rivât il sît li che si cjatin dutis lis sagris dal Friûl, biadelore! | FOCUS. Piçul viaç te produzion video di Uolli / PAGJINE 4 – TRADIZIONS DI CHENTI. Palme e torne ai timps di Napoleon / PAGJINE 5 – A TORZEON PAL FRIÛL. Sui cjistiei di Çuc e Cucagne, dulà che al somee di tornâ indaûr te Ete di Mieç / LA PIÇADE. Cui aial pôre dal furlan? / PAGJINE 6 – IL SCANDAI. Il furlan pe strade / PAGJINE 7 – UNE INDUSTRIE CHE NUS È SCJAMPADE DI MAN. Moretti, Castello, Dormisch: la bire che e lasse un savôr mareôs in bocje | Bire Moretti… in gotis | Italie o Friûl? / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Il guvier spagnûl al domande che catalan, basc e galizian a sedin lenghis uficiâl de UE / AUSTRIE. Casselis di bire e cjadreis a son improibidis intai parcs di machinis / TEATRIS DI MINORANCE. “Ce crodistu di fâ!”: la lenghe furlane e incrose la dramaturgjie dai Frisons / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Roberto Bressan: il Cycling Team Friûl, trampulin di lanç par zovins campions | La storie di un sucès dut furlan | La cope de citât di San Denêl il prin martars di Otubar: ocasion di segnâ sul lunari / PAGJINE 10. – MUSICHE. Tante musiche di viodi in Friûl / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Un pitôr musicâl di San Denêl tal inovâl de sô muart: Giulio Urbanis (1540 – 1613) / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. Turcladis “Made in Friuli” / CONTUTE PAI PLUI PIÇUI. Il mussut inscuelât / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Stefano Lombardi, “Animis sieradis”, Fossalte di Puart, 2020 / PAGJINE 12VIAÇ AE SCUVIERTE DE FURLANÌE DI JEVÂT. Gurize, struc de Europe come che e varès di jessi ||

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +