Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Slovenie e Cravuazie a drete

Alessio Potocco
Hand with voting ballot and box in front of the EUROPEAN UNION flag.

Ancje i citadins di Slovenie e Cravuazie (come chei di ducj i 27 Paîs membris de Union europeane) a son stâts clamâts a votâ ai prins di Jugn par elei i gnûfs europarlamentârs. In ducj i doi chescj Stâts, come pe plui part di chei altris, e à vinçût la coalizion di centridrete. Viodìn i risultâts des urnis, zontant che però i eletôrs slovens a àn votât ancje par cuatri referendum (ducj cu la vitorie dal “sì”).
◆ Tal Paîs nestri vicin, i seçs tal Europarlament a son cumò 9, un di plui a pet di cinc agns indaûr. Cemût che tai ultins mês i scandais eletorâi a disevin a clâr, i partîts de oposizion di centridrete a àn cjapât plui vôts. Prin di ducj, il Partît democratic di Janez Janša, protagonist de politiche slovene za dai timps de fondazion de Republiche indipendente: 30,6% pal Sds e cuatri seçs, doi in plui de legjislature passade. Al secont puest Svoboda!, il Moviment Libertât dal prin ministri di centriçampe Robert Golob, fer al 22,2% cun doi puescj, juste come cinc agns indaûr. Al à cjapât un bon 10,5% Vesna, il partît dai Verts, che al è rivât a cjapâ un seç; un puest ancje pai socialdemocratics dal Sd cul 7,74% e par Nova Slovenija, liste di centridrete (N.Si, 7,66%).
◆ Avonde bas il dât de afluence: 41,5% (cuintri dal 51,1% inte UE), dut câs simpri miôr di chel dal 2019, cuant che a lerin a votâ dome il 28,9%. Par dîle juste, cheste cressite dai votants (però simpri mancul di un su doi) e je ancje merit de cjatade dal guvier Golob, che al à pensât ben di meti adun aes Europeanis ancje cuatri referendums popolârs, in maniere di sparagnâ coscj e timp e, si capìs, cirint di stiçâ plui int a lâ a votâ. Une vore impuartantis pe societât slovene (e no dome) lis tematichis des cuatri domandis: doi referendums a vevin a ce fâ cu la coltivazion sul teritori sloven de canabis e il so ûs par finalitâts medichis (“sì” 66,7%) o pal consum personâl (“sì” 51,5%). Une vore sintût ancje chel li che si domandave se il Stât al ves di fâ buine cualchi leç a pro de assistence mediche pe eutanasie (“sì” 54,8%); in ultin, un cuesît su la introduzion de pussibilitât di scrivi preferencis pai candidâts tes elezions parlamentârs (“sì” 70,8%).
◆ In Cravuazie, l’aiar al à tirât de bande compagne; l’Hdz di centridrete al prin puest cul 34,6% e 6 seçs, l’Sdp (socialdemocratics) 26% e 4 sentis, une invezit pal Moviment patriotic di drete (8,8%) e par Možemo! (“Nô o podìn!”) di çampe cul 5,9%. I eletôrs a àn dut câs pandût a fuart il lôr disinterès, stant che la afluence e je stade dome dal 21,3%. ❚

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +