Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2024

............

Otubar 2024 |||| L’EDITORIÂL. No stin a colâ inte vuate de indiference / L(INT) AUTONOMISTE. Il logo che al ruvine la anime di un popul / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. Emiliano Maroncelli, il zîr de Cjargne in 300 bôçs / GLESIE FURLANE 50 AGNS. La diocesi “autonome” di Vençon / PAGJINE 3 – MESTRIS. PAR NO PIERDI LA MEMORIE. «O vin di decidi ce rûl che al à di vê il popul furlan te storie, se no al sparìs» / PAGJINE 4 – NATURE E AMBIENT. Lis Muiniis / PAGJINE 5 – VIZIS E VIRTÛTS. Mai cjapâ decisions sot l’efiet de Ire: nus mene simpri su stradis sbaliadis / LA PIÇADE. Fevelìn di autonomie plui o mancul diferenziade / PAGJINE 6 – GOLE DI FURLAN inte rêt / GOLE DI FURLAN… Interviste a Anna Romanini e Mauro Urli, aministradôrs di un dai grups plui vivarôs de rêt / PAGJINE 7 – LUNARI DI OTUBAR / PAGJINIS 8 – FRIÛL EUROPE. Comission Von der Leyen 2, dopo des audizions in Setembar, ae fin di Otubar al rivarà il vôt dal PE / SLOVENIE & CRAVUAZIE. Il belanç dal turisim tal Istât dal 2024 / AUSTRIE. Ise daûr murî la scjalade alpine? / PAGJINIS 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Paola Bergamo: un sium in biciclete, cul Friûl intal cûr | Cicloturisim: la gnove frontiere / PAGJINE 10 – CULTURE E STORIE PAR CJALÂ AL AVIGNÎ. Ciak, si zire! Un documentari su Luigi Garzoni, cjantôr dal Friûl / PIRULIS DI MUSICHE E STORIE. Il font archivistic dal Mestri Giovanni Famea, musicist passionât di Cjopris / PAGJINE 11ART TAL TAC. Un viaç sonôr tra il passât e un futûr distopic / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Ursicin G. G. Derungs, Passiun, Passion, Passione, Rivis Darcjan, 2005 / PAGJINE 12 – CJARGNELAS. La mari cosache che e lasse il so frut prin di lâ incuintri al destin ||

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +