Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CULTURE – CONTECURTE. La bolsa

............

AO pensavi che a savessin dut di me. A àn i lôr informadôrs. Ognidun di nô al à non, cognon e une lungje rie di dâts suntune schede. Tantis schedis tun armaron platât. Pe leç, di fat, no vin fat nuie di mâl. Dut câs, aromai, ancje lis ideis a puedin deventâ un reât. Par chel o savìn che o sin ducj dai obietîfs. Che, sot vie, o sin ducj schedâts. Cuant che a àn bisugne di mostrâ trops brâfs che a son, baste che a tirin fûr un pocjis di schedis. Un pôcs di nons che a àn di finî da pît di une confession.
Ce puedial confessâ cui che nol à fat nuie? Ancje dut. Dut ce che ti disin che tu âs fat. Par cinc dîs e passe no tu esistis pal mont. Nuie avocats, nuie contats: o sês dome tu e lôr. A àn simpri la maniere juste par convinciti. Al è agnorums che a fasin pratiche. A son esperts. Professioniscj che a àn simpri clâr l’obietîf. E l’obietîf o sin nô. La nestre firme sot de confession. Par che a puedin tornâ a cjase contents; cu la cussience di vê fat ben il lôr lavôr. Par che a puedin scherçâ cui amîs tal bar, denant di une bire, paiade magari dal coleghe che i à metût plui timp par finî il so lavôr.
O pensavi che a savessin dut di me. Su la mê schede, invezit, nol jere scrit che o ai problemis a respirâ. A viodimi nol somee, ma i miei polmons a son plui debui dal normâl. Dut câs, lôr a son esperts. A san ancje trop timp che si pues tignî un cjâf dentri di une borse. Al è chel timp che al fâs la diference tra il raspâ cu la bocje la plastiche cun disperazion e il scjafoiâ. A pensavin che o cirìs di freâju. A di un come me, par solit, i covente plui timp. Par scjafoiâsi, o intint. I miei polmons, però, a son plui debui e il timp al è stât plui che avonde.
Ce puedial confessâ cui che nol à fat nuie? Nuie. No jo, almancul. No mi ‘nd àn lassât nancje il timp.
Carli Pup
* Bolsa (borse): al è il non che i ven dât a un dai sistemis di torture doprâts intes presons spagnolis par otignî confessions. Si met il cjâf dal presonîr dentri di une borse (o di alc di similâr) fintremai che nol è dongje a scjafoiâsi. Ancje in dì di vuê si àn testemoneancis sul ûs di chest sisteme di torture, in particolâr cuintri dai presonîrs bascs.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +