EDITORIÂL – Un Friûl che nol vûl sbassâ il cjâf / LA INTERVISTE – Il Friûl, patrie des bataiis di civiltât / Associazion «Per Eluana» / La cuintrivôs: il decret Calabrò / ATUALITÂT – Plui furlan, plui salût / OCJO! di no fâti mâl a cjase tô / Miedi e pionîr de politiche linguistiche / Il salût a Enrico Di Prampero / AI 32 DI MAI. Ise plui dificile la diagnosi o la cure? / E svole alte Sapade su la acuile patriarcjâl / No je une cuistion economiche / Il Fior de leterature (dissegnade) / La Cjargne in place / Giorgio Ferigo: miedi, scritôr, storic, musicist, om di grande culture / Il pont sul «Diari» / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Un grant biel Nadâl / CRO: ricercje e rispiet dal malât / Une gnove «Orchestre» furlane / Mauro Ferrari e la nanotecnologjie / Domande e ufierte / GALARIE FOTOGRAFICHE. Manifestazion in Cjargne – Novante agns dal profesôr Gianfranco D’Aronco / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. Il Pape par catalan / Gaudì, l’architet catalinist / SLOVENIE. La sanitât slovene simpri plui in Europe / AUSTRIE. Sisteme sanitari esemplâr, ma cu la pôre di lâ a piês / CULTURE – CUSINE. Une speziarie te cjanive / ART-Â. La culture furlane tra passât e presint / Lenghe e identitât a zovin a economie e disvilup / IL FERÂL. Malatie / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Luchini e la pôre / Franc Fari, Il cjâf dai furlans / Sot dal arbul regâi «par furlan» / CONTECURTE. Une conte par Nadâl, e une domande / E je stade la volte buine! / La ultime fadie in «ligrie» / MEDIA – FRIÛL TAL ETERE. Patrie Award 2010 / E-MARILENGHE. On line il gnûf sît par furlan de Provincie di Udin / I CLASSICS – 13. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Presentazion / La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize” di Ferruccio Tassin e Gianni Nazzi
Redazion
La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize”.“La Patrie” e je la cjase dai furlans che no si rindin: e par chest e à volût meti dongje un libri zontant insiemi lis peraulis che chescj doi inteletuâi a doprin par descrivi ce che e jere cheste culture di cunfin e ce che […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +