Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORIS – INTERNAZIONÂL. Gaudì, l’architet catalinist

............

Antoni Plàcid Guillem Gaudí i Cornet (Reus, 25 di Jugn dal 1852 – Barcelone, ai 10 di Jugn dal 1926) al è stât un gjeniâl architet che al à lassât impuartantis oparis te capitâl catalane: un dai siei progjets plui famôs al è stât chel de catedrâl da la Sagrada Familia (te foto). Ma, come che o vin za ricuardât sul n. 12 dal Dicembar dal 2006 da «La Patrie dal Friûl», no ducj a cognossin ancje il so grant sens di sintîsi catalan, sostegnidôr de sô identitât catalane. Un aspiet che lu à puartât a paiâ in prime persone chest so spirt catalanist. Ai 11 di Setembar dal 1924 al partecipe a une messe clandestine pai 200 agns dai catalans vitimis dal esercit castilian e francês. I pulizais lu brinchin e lu metin in preson. Al rispuint dome par catalan. Un i dîs: «Cu la tô profession tu scuegnis savê il castilian». E lui: «La mê profession mi oblee a paiâ lis tassis, ma no a rinunciâ a la mê lenghe». Alore un gjendarme i dîs: «Se no tu fossis cussì in etât, ti spacarès la muse! Vergognôs! Purcit!». Par saltâ fûr, doi dîs dopo, al domande la cauzion a un predi: cincuante pesetas par se e vincjecinc pal so compagn di cele, un ambulant di pomis.
Sandri Carrozzo

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +