Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

AI 32 DI MAI. Un emigrât in Francie che al à fat fortune

............

I furlans, si sa, a son simpri stâts un popul di emigrants, usâts a lâ vie a cirî fortune di cualchi altre bande. Ma la fortune, lu savìn, no si cjate mai subit, cussì, tal principi, il furlan al emigre tun puest puar, une cjasute piçule tun borc periferic, contentantsi di un lavôr cualsisedi, il prin che al cjate. Se la fortune e rive masse adore, il furlan si insuspietìs: fortune a un furlan? Impussibil!
Naturalmentri no à di jessi par fuarce simpri cussì, e propite tai ultins timps un furlan al è rivât a emigrâ cjatant un puest tal centri di Parîs, dongje dal Teatri de Opare. Al è un furlan puar, di chei di une volte, epûr al à cjatât un puest tun famôs ristorant.
Puarin, cuissà ce figuris, o starês pensant voaltris: nol savarà nancje meti jù i pirons e i curtìs in ordin. Ma chel, par lui, nol è un probleme, parcè che il so lavôr nol è chel di fâ il camarîr, ma chel di fâ il plat. Il nestri emigrant fortunât, di fat, nol è un furlan di cjar e vues, ma di patatis e formadi: il frico.
A contin i gjornâi che Gerard Depardieu, vignût a fâ di testimonial pe nestre regjon al Vinitaly, al vedi cercjât il frico e nol vedi capît plui nuie: masse bon. Cussì, il frico al è jentrât tal menù dal so ristorant di Parîs. E no je finide: a Depardieu i je vignude ancje voie di plantâ cualchi vignâl de nestris bandis. Cui varessial mai dite? Ta la tiere dai chef, dal champagne e da la vuide Michelin, cualchidun al preferis mangjâ e bevi furlan. La ultime volte che o vin vût une sodisfazion dal gjenar cu la Francie, nus jere a pene rivade une coçonade ta la panze de bande di un di lôr.
Brâf frico: al è simpri biel savê che un furlan al fâs strade. E o soi sigure che no si fermarà li. Cuant che tu âs un amì famôs, la strade e devente dute di rive in jù. No stin a dismenteâsi che prime di jessi un ristoradôr, Depardieu al è un grant atôr e un produtôr. Forsit al discuvierzarà che il frico nol è bon dome di mangjâ, ma ancje di recitâ. Se Depardieu lu puartàs sul set, forsit il frico al podarès reinterpretâ cualchi classic, come «Pan, amôr, patatis e fantasie», o «I oms lu preferissin cu la civole».
O ben, jessint furlan, e duncje cuntun voli simpri tacât tal tacuin, dedicâsi a films mancul di autôr, ma plui di boteghin. Sigûr al sarès miôr par ducj: vonde cu la mode dai «cinepanetons», di cumò indevant o larai a viodi dome i «cinebroadeemuset».
BETE DI SPERE

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +