Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CULTURE. ART-Â. Mascaris che a contin il Carnevâl in Friûl

............

E ven di Malamaserie la mascare cui cuars e il vues frontâl di vacje, il nâs di purcit e la gramule che si môf, che e fâs ancje rumôr. Al è un dai tocs plui biei de piçule mostre al Museu etnografic dal Friûl di palaç Giacomelli a Udin, vierte fin a miercus ai 17 di Fevrâr dal martars ae sabide des 3 aes 6 daspomisdì, cun jentrade sore nuie (informazions al numar 0432/271920). Biei, si fâs par mût di dî. Micaela Liberati, la curadore, e à sielt di fâ viodi massime mascaris di len par scuindi la muse, tipichis de mont, dal imprin dal Nûfcent. A vignivin dopradis par lâ ator pal paîs in corteus fats di cubiis par contraris o ben in compagniis di simii. Par esempli, lis mascaris bielis a ziravin di dì, chês brutis di gnot. Scuasi dutis lis mascaris in mostre – che a jerin di Luigi Ciceri e Gaetano Perusini, vuê dal Museu etnografic dal Friûl –, a son a brut. A àn lenghis che a sbelein, bocjis viertis par fâ smorfiis o gagnî, cuars e dincj di bestie.
La mostre e fâs une panoramiche sul Carnevâl furlan. Si vierç cuntune sorte di setri che al vignive imponût a chei che si metevin su la strade de mascarade. Al è fat di un ramaç gropolôs di piruç cun doi cuaruts. Doi botonuts di plastiche, par imitâ la mariperle, e un dint “i dan un aspiet diabolic”, tant che e marche la curadore de mostre.
Il spirit de nature al è ben rapresentât des mascaris de Alte Vâl de Tor, dulà che grops e venis dal len a deventin elements de muse rapresentade. A vignivin fatis cun lens tenars de zone: vencjâr, olnâr, pôl. Lis superficiis no son slissis e a mostrin i segns de sgoibe, l’imprest doprât par sgjavâ il len. Par tignîlis sù, stant che a pesin un grum, si peavin al cjâf cun spai grues. Cualchidune, dongje de bocje, e à une lengute di corean che il mascarât al strenzeve tra i dincj di mût di tignî ben strente la mascare. Dispès a jerin furnidis di cjavêi cun pêi di agnel o grene o finidis cun façolets o cjapielats. Cualchidune al à il nâs zontât, che si podeve cambiâ. Fasint cussì, l’an seguitîf, la mascare e sarès someade diferente.
Bocjatis o difiets anatomics che a fasin ridi o stomi a son propis des mascaris pituradis di Cuie e Biliris. Chês di Samardencje a son plui popolârs, cun nâs e bocjis deformadis. Chês che a rivin de Cjargne a vignivin pituradis cun colôrs naturâi, gjavâts di jerbis e tieris.
Fâ rumôr e je une carateristiche dai mascarâts. Origjinâl la mascare che e rive di Paulâr, che à un piçul sivilot che al cambie la vôs. La mostre a palaç Giacomelli si siere cuntune mascare di Samardencje che e je fate a cjâf di gjal, cun barbois ros di stofe e bec che si môf.
Interessantis ancje lis fotografiis che a rivin dal archivi di Giancarlo Corsi, donât che nol è tant al Museu etnografic dal Friûl e fat di scats dai agns Setante dal Nûfcent, e di reportage plui resints di Claudio Marcon. A mostrin i Carnevâi di Ruede e Monfoscje cui coloratissins “blumarji”, chel di Mersin e, fûr dai confins regjonâi, chel di Sapade, cui carateristics “rollate”.
Erika Adami

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +