Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT. Sandra Pupatello, Ministre pal Disvilup economic e pal cumierç, Provincie dal Ontario

............

Sandra Pupatello e je stade elete tal parlament dal Ontario tal 1995 e rielete tal 1999, 2003 e 2007. Dal 2006 e je Ministre pal Disvilup economic e pal cumierç. In precedence e jere stade titolâr dal Ministeri de Istruzion e dal Ministeri pai Servizis sociâi e comunitaris, e ancje Ministre responsabile pes cuistions feminîls.
Sot de sô vuide, il setôr de istruzion al à cognossût un miorament des infrastruturis scolastichis cun ristruturazions impuartantis in dute la provincie; cun di plui, cu la introduzion dai gnûfs diplomis di alte specializazion, i students des scuelis superiôrs a àn vût la pussibilitât di adatâ il lôr percors scolastic daûr des lôr dibisugnis. Tant che Ministre pal Disvilup economic e pal cumierç, Sandra Pupatello e à savût consolidâ il sucès des politichis governativis, atirant puescj di lavôr di competence elevade, clamant dongje gnûfs investiments e svilupant gnovis oportunitâts pai lavoradôrs dal Ontario.
Sandra Pupatello si è ativade cun energjie a pro de sô comunitât e de provincie, contribuint in maniere significative a miorâ lis cundizions di vite dai setôrs plui debui de societât. Leade une vore a strent ae sô comunitât di origjin, Sandra Pupatello e je membri onorari dal Rotary Club de citât di Windsor e de Paul Harris Fellowship; tal 1996 e je stade nomenade Italian of the Year pe contee di Essex-Windsor. Tal 2001 la Universitât di Windsor i à conferît il Charlie Clark Award par merits straordenaris di servizi; tal Març dal 2003 e je stade elete Windsor Woman of the Year. Tal 2007 Sandra Pupatello e à ricevût l’Athena Award pe zone di Windsor, un ricognossiment prestigjôs assegnât a oms e feminis che a rapresentin un model positîf che al puedi judâ lis feminis a svilupâ lis lôr potenzialitâts di cariere tal mont dal business.
Stefania Garlatti-Costa

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +