EDITORIÂL – Jù lis mans dai nestris emigrants / VIERZIDURE – Il valôr di Aquilee al è vuê, te cussience di une identitât / Dut al è partît cun… / Pistis Sophia / ATUALITÂT – Te Glesie Mari par tornâ aes nestris lidrîs / Leint i mosaics cun Pelizzari / La scuele in mont: invistî te Europe / Il Consei di Europe, lis minorancis linguistichis e la Italie dismenteote / I 20 agns di Avostanis / Ancje Cividât e devente Patrimoni Mondiâl de Umanitât / AI 32 DI MAI. Rimedis cuintri il cjalt (version furlane) / Propuestis e provocazions / IL SIVILOT. Nazionalitaris e infrastruturis / IL FERÂL. Diaspore in cjase / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il biliet di ingrès / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1960-1970. Bisugne di identitât / Acuerel talianot / Circul furlan a Triest / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. La crisi dai media galizians / OMS DI LIBERTÂT. Ken Saro-Wiwa, difindi l’ambient par difindi un popul (Ogoni) / SLOVENIE. Aquilee, Glesie Mari ancje pai slovens / AUSTRIE. Otto di Asburc-Lorene 1912-2011: il fi dal ultin imperadôr austriac / CULTURE – Cartufulis… dapardut! / I asins e il lôr formadi / CUSINE. Cuant che caprese e rîs ae greghe ti van fûr dai voi / TELEVISION, CINE E TEATRI. Chel sun di cjampanis… / IL FRIÛL TAL ETERE. La tele di Istât / La vite e la muart par Aldo Rossi / Basse pression cui Luna e un Quarto / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Scuele e TIC / E-MARILENGHE. Il gnûf e-fogolâr dal Istitût Tellini / Forvo ti trai! /<
span> LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Cjalant il Friûl. Pinsîrs e opinions sui lûcs comuns de lenghe furlane / Federico Tavan, Anc’ jò ‘e ven jù / Limerick… e par furlan? / CONTECURTE. Esodi di Feravost / ART-Â. La anime dal Friûl te art di Giovanni Patat di Dartigne / I CLASSICS – 20. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Miôr furlans o citadins dal nuie?
Walter Tomada
I popui a àn une identitât ancje se no le vuelin. Tant che ogni om al nas e che al cres cuntun non, un cognon, un puest di divignince, e un document che lu comprove, cussì ancje i popui a vegnin di un timp lontan e di une tiere dongje, a clamin lis robis intune […] lei di plui +