Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avost 2020

Redazion

Jo o soi furlan e vonde
JO O SOI FURLAN E VONDE

AvostPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Politiche furlane, sot dal ombrenon si prepare l’estinzion / (L)INT AUTONOMISTE. “Io sono FVG”, provocazion antifurlane / PAGJINE 2L’osservatori astronomic pontât sul cîl di Zui / UNE FURLANE A ROME. Di Vile a Rome a pît / UN FURLAN A MILAN. Il Friûl viodût di Milan in cusine / PAGJINE 3Une tesi di lauree sul Ecomuseu che al cree comunitât / Rocui, un patrimoni furlan te memorie di Pre Checo / PAGJINE 4Cjarlins al scree l’Istât cu “La Patrie sot dal tei / Cemût che la tecnologjie e cambie il nestri mût di fâ e di pensâ / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Une zornade cun Marquart intal Parlament de Patrie / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Il legjislatôr che al regalà ai furlans la lôr Costituzion / PAGJINE 6Un “Model Friûl” pe gnove scuele / PAGJINE 7Schiavi Fachin: prin di dut formìn i docents e valorizìn lis lenghis / La norme di atuazion di meti in vore / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Elezions tal Ream di Spagne e tal Stâts francês, bogns risultâts di autonomiscj e indipendentiscj / AUSTRIE. Ancje lis lûs rossis a tornin a impiâsi dopo de cuarantene / SLOVENIE. Une fieste pai slovens di Triest, une strente di man tra Slovenie e Italie / PAGJINE 9Fûr i talians! / Zovins, informazion e politiche / FONDAZIONE FRIULI. Piçulis storiis di fantats ribei / PAGJINE 10 – MUSICHE. Elsa Martin e Stefano Battaglia: omaç a Pierluigi Cappello / Al è jessût il singul di Scuor “Fino al Sunshine” / Carniarmonie: un Istât di musiche inte purece de mont / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Caneva, “mestri” dal lat e de cooperazion / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Fabian Ros, La invenzion dal Stât, Udin 2017 / IL FERÂL. Setime pontade. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Avost, anìn in ufici … a Lignan / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE – CE CHE O VIN PIERDÛT. La “vuere juste” dai Venezians tal manuscrit segret di Voleson di Manià / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? Il destin de Bosgne, tiere di eresiis e di invasions che e somee al Friûl //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +