Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

AVRÎL ✤ 2020

Redazion

AvrîlPRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. 1976: di bessôi par sielte. 2020: di bessôi par fuarce / L(I)NT AUTONOMISTE. Citadins talians di nazionalitât furlane / PAGJINE 2 – La mont di Cjargne, une passion cence etât / UNE FURLANE A ROME. None Lina che mi ten su / UN FURLAN A MILAN. Cassandre, residente in Lombardie / PAGJINE 3 – Autonomie cence risorsis: e sarà dure ripiâsi de emergjence / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Lis mil musis de Cine contadis di Giada Messetti | Giada Messetti. Il profîl / FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Tal Shhanxi su lis olmis dal von Basilio Brollo / PAGJINE 5 PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – La prime e ultime Pasche dal pari de Patrie dal Friûl / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – La fieste dai 3 di Avrîl e memoree la sô invistidure / PAGJINE 6 Teatri Stabil Furlan: cui isal daûr des cuintis? / L’obietîf: “Fâ scuadre par lâ viers de inovazion” / PAGJINE 7 – La marilenghe sul palc, un regâl di difindi e custodî pal avignî / Un cda che al met dongje esperience e zoventût / PAGJINE 8 AUSTRIE. La justizie e je propit compagne par ducj / FRIÛL EUROPE. Il Covid-19 e il virus dai nazionalisims dominants / SLOVENIE. Janez Janša di gnûf Prin ministri, il guvier de Slovenie al torne al centridiestre / PAGJINE 9 Il cerviel digjitâl nol è a prove di psichiatre / Rindìnsi cont: la emergjence no je dome il virus / FONDAZIONE FRIULI. Un sburt fuart pal restaur e pal recupar des oparis di art e dai bens architetonics / PAGJINE 10 Cjantìn par stâ ben, par fâ tornâ il seren / «O voi drete pe mê strade stuarte» / La Vierte intes vilotis / PAGJINE 11 LA TIERE E LA GREPIE. La agriculture no fâs plui “di bessole” / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Graziano Urli, Ilaria Picotti, Marina Lucia Manca, Mistîrs di une volte / IL
FERÂL
. Tierce pontade. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Avrîl: il mês par stâ dismots /
PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANELa robarie di Sant Marc che nus à gjavât la semence dal Patriarcjât / CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? I ultins fûcs di Bisanzi e la azion di Ciril e Metodi / #fûrlabandiere! //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / Miôr furlans o citadins dal nuie?

Walter Tomada
I popui a àn une identitât ancje se no le vuelin. Tant che ogni om al nas e che al cres cuntun non, un cognon, un puest di divignince, e un document che lu comprove, cussì ancje i popui a vegnin di un timp lontan e di une tiere dongje, a clamin lis robis intune […] lei di plui +