AVRÎL – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Friûl dineât te urne nissun doman pe nestre tiere / INTERVISTE. La cuistion furlane e trê candidâts presidents / La Patrie e ringrazie e no dismentee / PAGJINE 2 – La ultime fadie leterarie di Otto D’Angelo, pitôr dal Friûl / Si scuen stâi dongje ae nestre Universitât rinovâ il pat cul teritori furlan / CJARGNE VIVE. Liuterie Rossitti a Tumieç / PAGJINE 3 – FURLANS DIGJITAIT FURLAN. Kappa Vu e vierç une vetrine web pai ebook in lenghe furlane / FURLANS DIGJITAIT FURLAN. Un premi “il sît de ARLeF al vinç il premi “mediastars” te categorie “sociis culturâls” in rêt / Siums: cuant che il teatri nol dîs nuie e invezit in Europe… / PAGJINE 4 – CJAMINANT TE STORIE. L’insediament fortificât dal “Cuel des Maseriis” / Nascimbeni al vinç il premi “Zâl par furlan / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La biele indurmidide / SIMPRI BOGNS. Alberto Luchini, Uchì, Udin, 2002 / PAGJINE 5 – MUSICHE. I Carnicats a rispuindin a Lino Straulino su la musiche furlane / IL FERÂL. 3 di Avrîl dal 1077 …il stat nazionâl furlan, cu lis sôs istituzions e cu la sô muse, al nas e al jentre te storie / PAGJINE 6 – SLOVENIE. Cemût mai ancje la Slovenie? / AUSTRIE. Elezions che a àn butât jù il sisteme Haider la minorance slovene une vore contente dal risultât / FRIÛL EUROPE. Cooperazion teritoriâl, un avignî di fâ sù e une storie di no tradî / I POPUI MINORIZÂTS ATOR PE EUROPE. Istruzion e lenghe tal Paîs Basc / PAGJINE 7 – LETARIS. Bandieris robadis: l’an prime a Manià (Pordenon), po a Sant Zorç di Noiâr (Udin) e chest an a dolegne dal Cuei (Gurize) /SIUMS DI STORIE – come che e varès podût lâ. La Cavoce di Lutar / “LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Presentazion / La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize” di Ferruccio Tassin e Gianni Nazzi
Redazion
La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize”.“La Patrie” e je la cjase dai furlans che no si rindin: e par chest e à volût meti dongje un libri zontant insiemi lis peraulis che chescj doi inteletuâi a doprin par descrivi ce che e jere cheste culture di cunfin e ce che […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +