Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avrîl 2022

Redazion

Avrîl 2022L’EDITORIÂL. Macroregjons, une oportunitât di racuei / (L)INT AUTONOMISTE. Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo / RICORENCE. Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan” / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Tiere, lavôr e culture: Alberta Bulfon e puarte tai siei vignâi la storie e la art di chenti | Il profîl di Alberta Bulfon / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. La aventure di Lenart Furlan di Cividât, stampadôr di gale e sassin cence colpe / FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il pionîr de editorie torzeone braurôs de sô identitât / PAGJINE 6 – IL GNÛF DISC. ‘Adalt’, tal disc gnûf di Loris Vescovo riflessions filosofichis, poesie e sunôrs inmagants / FONDAZIONE FRIULI. Il restaur di storie, bielece e culture tant che oportunitât di cressite / PAGJINE 7 – CINEMA. Dal Friûl ai Stâts Unîts: i Langobarts di Romans ae concuiste dal mont / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. «Statu francese assassinu» e «Avà basta!», la Corsiche in place pe justizie e pal autoguvier / AUSTRIE. La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât / SLOVENIE. La Slovenie aes elezions par rinovâ la Cjamare di Stât / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Amôr e siums olimpics, dut dentri di un bob! | Schede personâl di Giada Andreutti | Il Friûl intal cûr / PAGJINE 10 – TEATRI. Il Teatri Stabil Furlan al cjale indenant, dentri dal Friûl ma ancje plui inlà / PIRULIS DI MUSICHE. Un museu par Luigi Garzoni a Cjassà, tiere di promozion musicâl e leterarie furlane / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. No al agrovoltaic a tiere. Sì ae sfide green e digjitâl / ART TAL TAC. I Punks tal Friûl e la voie di fâ rumôr in non di P.P.P.*! *Punk Punk Punksolini! / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Gianfranco Ellero, Giuliano Borghesan, Gjeografie furlane, Tavagnà 2001 / PAGJINE 12 – PASOLINI – CJANT E DISCJANT. La fuarce dal pinsîr mitic inte narazion archetipiche e universâl di Medea / PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Un inteletuâl masse libertari par declarâsi marxist ||


*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +