Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avrîl 2024

Redazion

Avrîl 2024 |||| L’EDITORIÂL. Lis “letaris” di pre Bepo, un messaç pal avignì / L(INT) AUTONOMISTE. La rivoluzion de memorie / PAGJINE 2 TRADIZIONS DI CHENTI. La disfide sociâl di Valentina Martinis, tignî net l’ambient e unide la int cun “RipuliAMOci Challenge” / INT DI CJARGNE. “Cjeres”: cemût scuvierzi la vocazion di mont cu la ceramiche / PAGJINE 3 – MESTRIS. PAR NO PIERDI LA MEMORIE. «O ai incressût la mê cussience furlaniste cul lavorâ par une culture gnove» / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Une zovine protagoniste de rinassite des tieris margjinâls / LA CONTUTE PAI PLUI PIÇUI. La baruchele inte lame / PAGJINE 5 – VIZIS E VIRTÛTS. La Prudence, regule che a tancj no ur plâs ma che ju salve istès / LA PIÇADE. Triest, provincie di Davian / PAGJINE 6 – NATURE E AMBIENT. 2. Lis leçs barzalete tean / GOLE DI FURLAN… scrit di sest / PAGJINE 7 – LUNARI DI AVRÎL / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Inteligjence artificiâl, il Parlament European al fâs bon il regolament che al vûl garantî sigurece, dirits e inovazion / SLOVENIE. Cuistion di odonims / AUSTRIE. Abolizion des armis… ma ce si intindial par “armis”? / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Michele Pittacolo, un zovin di 54 agns che si insumie lis Olimpiadis dal 2024 | Pitta Bike, in trê agns, bielzà une scuadre di nivel | Manià capitâl dal ciclisim paraolimpic. A Mai, e torne la Cope dal Mont / PAGJINE 10 – CULTURE E STORIE PAR CJALÂ AL AVIGNÎ. Si scree il “Museu Luigi Garzoni”, la mostre permanente dal Cjantôr dal Friûl / FONDAZIONE FRIULI. “Tiepolo: i dissens”: une publicazion par scuvierzi un patrimoni pôc cognossût / PAGJINE 11GLESIE FURLANE 50 AGNS. Cjargna ti saluda / ART TAL TAC. A son tornats i FLK! / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Gina Marpillero, Storiis de Basse, Pasian di Prât, 2023 / CJARGNELAS. La pueme di Guart, puartevôs dal Cjanâl che se cjapà cul Lutignint di Vignesie ||

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +