di RAFFAELE SERAFINI
Al jere il prin an che il Drink al jentrave a “Friuli doc”.
Gjovanin, strissinant lis gjambis sui siei cent e trente agns malmetûts – nol veve vonde bêçs par comprâsi un set di gnervidure gnove tai zenoi, e a malapene al veve finît di paiâ il fiât e il cûr, cjolts di seconde man – al cjaminave jù par vie Marcjât Vieri, domandantsi cemût che a fossin rivâts a clamâ chel bevaron “Drink”, bigulant la normative antitrust, i salutiscj, il vin, la bire e ducj chei altris alcolics.
«Drink! Cjocs par vivi a lunc» al vosave un display parsore dal stand che al faseve cjanton, intal plan rialçât di place Sant Jacum.
Lui, pensionât di secont nivel, li parsore nol podeve montâ. Par jentrâ a “Virtuale doc” bisugnave jessi almancul citadins di tierç o pensionâts di cuart nivel; cun di plui, come ducj chei de sô categorie, nol podeve permetisi l’intervent par zontâ la puarte USB intal dêt piçul.
Si contentave cussì di lâ a spas pes stradis reâls, sacramentant ogni volte che un zovenut, a torzeon cuntun di chei maladets segway, i pocave i sghirets.
Tant nol jere pericul di no lei chê scrite di altris bandis, parcè che no jere ostarie o barachin che nol vendès il Drink. Anzit, a dîle dute, Gjovanin al veve fat une vore di fature par rivâ adore a bevi un tai. Aromai a jerin simpri mancul i contadins che tignivin un vignâl: scuasi dapardut lis ostariis a vevin miôr tignî tal camarin chest benedet bevaron, aromatizât al vin.
Drink aromatizât al Merlot, al Refosc, al Verduç, al Cabernet…
A jerin tornâts parfin il Clinto, il Frambul e il Tocai, che tant, par une Multinazionâl, e jere dome cuistion di un chimic in plui o in mancul, di paiâ a la fin dal mês.
Intant che al beveve, poiade la mace su la cjadree e il cjapiel su la mace, al olmave lis musis ator di lui. Nol jere un che nol fos cjoc. A ridevin e a businavin cence passion ni creance, e plui di cualchidun lu cjalave di stuart, come se al fos un dai ultins puars basoâi che a bevin vin.
Da rest ce varessial vût di dî?
Il Drink al jere l’unic alcolic che al tignive di cont il cûr, il fiât, il stomi, il sgrasaiâr e al gjavave cuasi dal dut ancje il pericul di tumôr; e cence nissun (dut testât in laboratori) efiet contrari. Sigûr, il presit di paiâ al jere un popul che al cjapave dut cence discuti, dai comizis al reclam.
E lui, Gjovanin, ce altri vevial di fâ, se no cjalâju, menâ il cjâf e disgotâ la tace; pensant ai agns di vite che si steve gjavant, par podê vivi di puar basoâl chei pôcs che i restavin.
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Miôr furlans o citadins dal nuie?
Walter Tomada
I popui a àn une identitât ancje se no le vuelin. Tant che ogni om al nas e che al cres cuntun non, un cognon, un puest di divignince, e un document che lu comprove, cussì ancje i popui a vegnin di un timp lontan e di une tiere dongje, a clamin lis robis intune […] lei di plui +