Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CUATRI RIDADIS

............

Il cjoc e il sigar
Un cjoc al sacramentave che nol rivave a meti la clâf te sieradure dal porton.
«Ma no viodistu che tu vuelis vierzi cul zigar?» i dîs so copari che al passave par li.
Lui al cjale e po al dîs: «Ma cjale ca, e je vere: alore aio fumade la clâf?»
Il mat e l’elastic
Il diretôr dal manicomi i fâs domandis a di un mat par viodi se al pues mandâlu a cjase vuarît.
«Se ti mandi a cjase cumò, ce vâstu a fâ?»
Chel, che al veve la manie di fâ fiondis par lâ a cjace di uciei, al rispuint: «O fâs une fionde e o voi a cjace». «No» al dîs il diretôr «no tu sês inmò no vuarît».
Pôc timp dopo, stesse domande e stesse rispueste.
Al passe inmò un pôc di timp e il diretôr i torne a fâ la domande. Cheste volte il mat al rispuint: «O voi a cjatâmi une fantate». «Brâf» al dîs il diretôr «o viôt che e scomence a lâ ben. E dopo, ce fâstu?» «Le meni intun boscut e i gjavi lis mudantis!»
«E dopo, e dopo, ce fâstu?»
«O gjavi l’elastic aes mudantis, o fâs une fionde e o voi a cjace di uciei!»

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +