Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CULTURE – Mandi Miklos Hubay

............

Nus à lassât in Mai, in ponte di pîts Miklos Hubay. Nassût a Budabest tal 1918, ancje se nol veve sanc blu tes venis, al veve un caratar aristocratic tipic dal imperi austroungaric.
Dilunc de Seconde Vuere Mondiâl al jere a Gjinevre diretôr de riviste “Nouvelle revue de Hongrie”, che e fo catalizadôr di fuarcis inteletuâls de Resistence.
Al à insegnât te Academie di art dramatiche di Budapest (1948-54), te Universitât di Florence (1974-88) e al jere stât president de Associazion dai scritôrs ongjarês (1982-87). Al jere un om di minorance come che lui stes si veve descrit: «O soi nassût a Nagyvarad in Transilvanie tal moment che e passave cu la Romanie e intant che la epidemie spagnole mi robave gno pari. O jeri minorance e vuarfin. Cemût no podevio jessi segnât di dut chest?»
Il Friûl al à di ricuardâlu par chel leam che al veve cun Danilo De Marco, fotograf di Udin, ma no dome. Cemût no visâsi ancje di “In fin il cidinôr”, il dram gjavât fûr di un so vecjo manuscrit e voltât par furlan di Federico Rossi? La opare e puarte in sere la muart di une lenghe. Rapresentât ai Colonos, al mertarès di jessi tornât a proponi magari propit in omaç a cheste grande vôs che cumò e je lade incuintri al grant cidinôr.
Redazion

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +