Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Dicembar 2016

............


DICEMBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL La brute fin de Cjadree Grande / (L)INT FURLANE. Veretât par Giulio e pal nestri popul / Il sorpas de Universitât dal Friûl su Triest / PAGJINE 2 – IPSE DIXIT / La stele alpine dal Friûl nus lasse Renzo Balzan, une vôs identitarie | «Poesiis e liendis» di Renzo Balzan | “Cjargne” di Renzo Balzan / PAGJINE 3 650 agns fa lis Constitutiones de Patrie dal Friûl, l’ordenament judiziari di Marquart / Ecelencis in vacje / COGNONS DAL FRIÛL / IL NADÂL tra pratichis e contis / PAGJINE 4 Economie des minorancis, Strassolt: «I forescj a capissin plui dai furlans la impuartance dal doprâ la lenghe dal puest» / NETITI LA LENGHE / CJARGNE. Gnûf bivac dal Lander / PAGJINE 5 Segnaletiche paritarie talian-furlan: il biel esempli de biblioteche di Tavagnà / Presentazion dal «Speciâl preBepo/preCheco a Glemone» / Campagne abonaments 2017 / PAGJINE 6-7 IL LUNARI DI DICEMBAR SIMPRI BOGNS. Adriano Nascimbeni, Il secuestri di Catine, Pasian di Prât, 2015 / LA POESIE. NEDÂL (1959) / RICETE. Weinachtenstollen (pan dolç di Nadâl ae todescje) / PROVERBIS / IMPRESCJ / ORT FURLAN / I SANTS DAL MÊS. Sant Cromazi / IL PERSONAÇ STORIC. Lea D’Orlandi / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Brunch / PAGJINE 8 – SLOVENIE. I 25 agns de Costituzion slovene / FRIÛL EUROPE. Suns e siums di un Friûl european / Premi ladin di poesie a Viviana Mattiussi / PAGJINE 9 – SCOMENCÂTS PAR FURLAN. Lis rosis blu di Raymond Queneau | Il libri e l’autôr | Il tradutôr / NO PAR FURLAN… MA BOGNS. Senjam Beneške Piesmi Senjam Beneške Piesmi, musiche slovene zovine e fuarte | Bombis di comunicazion e vueris di propagande / Radio Onde Furlane. Il cûr al bat a timp di Musiche in marilenghe / PAGJINE 10 Al ‘San Simon’ 2016 al è un fumut che al ven premiât cun la publicazion | Il prin fumut al San Simon
|
La storie dal Premi / Une Stel ae presidence dal Istitût Tellini /
CE MÛT CHE SI LEI LA GRAFIE FURLANE / PAGJINE 11 IL FERÂL. Nadâl: podevial no vignî a viodi di nô? / Glesie Furlane pal “Ostel Capisterium” di Norcia / PAGJINE 12 – CUINTRISTORIE DAL TARAMOT. Decimeprime pontade. Monuments al “volontari ignoto”/ DI SCJAS IN SCJAS: I TARAMOTS INTE STORIE FURLANE. I Orcolats dal Nûfcent //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture e Bon Nadâl.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +