Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

De sgnape di çariei al pastorut. Lis ultimis scuviertis de food finder cjargnele

Erika Adami
.
.

Il food finder al è un cerçadôr di profession, un che al va a cirî lis deliziis, che al dopre i siei studis e la sô esperience par cjatâ fûr prodots di cualitât altissime, che par solit no si cjatin sul marcjât o da râr. Ancje Veronica e je une food finder: e cîr (e po a ‘nt scrîf su testadis talianis di setôr) prodots enogastronomics di nicje, ristorants e ricetis.
◆ Lis sôs ultimis scuviertis? A For Disore, li che di resint e je stade impegnade te realizazion di programs promozionâi dal teritori e des sôs ricjecis enogastronomichis ancje pe Regjon Friul-Vignesie Julie, le àn concuistade une sgnape fate cu lis semencis di cumin, i çariei, e lis biris de birarie artesanâl “Fueis di jerbe”; a Sudri il pastorut – un formadi jerborinât, gras e a paste mole, fat de latarie Alto But di Sudri cul lat di mont- e a Tamau la varhackara, un pestât di ardiel, speck e panzete fumade cu la zonte di cualchi jerbe aromatiche. «A son ducj prodots identificatîfs di un teritori straordenari, che al tocje la ecelence tai formadis di malghe e te robe purcine fumade», e dîs Veronica.
◆ La cusine cjargnele, e chê furlane in gjenerâl, «e je une cusine cun lidrîs profondis, ben identificade e identificative, che si conte di bessole cui siei savôrs decîs, inconfondibii par cui che ju cognòs, che a vegnin des grandis materiis primis». ❚

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +