Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

FRIÛL EUROPE. Aragones gnûf president de Catalogne e indipendentiscj inmò plui fuarts in Scozie

Marco Stolfo

Ma tal stât francês il pluralisim linguistic al reste un tabù
Vie pal mês di Mai no je state dome inviade in maniere uficiâl la Conference sul avignî de Europe, ma a son almancul altris trê i fats che intal contest european a domandin la nestre atenzion: un acuardi e dôs confermis.
◆ Ai 21 di Mai il leader de Çampe Republicane (ERC), Pere Aragones, al è deventât president de  Generalitat cui vôts dai parlamentârs dal so partît (33), di chei dai centriscj di Junts (32), che adun cui republicans progressiscj a fasin part dal esecutîf, e di chei de çampe anticapitaliste de CUP (9), che in cheste maniere i dan une poie esterne al gnûf esecutîf. I partîts indipendentiscj che a vevin vinçût lis elezions di Fevrâr a àn rivât a cjatâ l’acuardi pe formazion dal gnûf guvier, che in chel istès al è clamât a garantî la aministrazion de Comunitât autonome e a gjestî il confront cul guvier di Madrid in cont dai presonîrs politics e dal rilanç dal procès indipendentist.
◆ Intant, ai 6 di Mai a son stadis lis elezions pai Parlaments di Scozie e Gales e par tantis aministrazions locâls in dut il Ream Unît.
◆ Des urnis e je rivade la gnove conferme de fuarce dal Partît Nazionâl Scozês (SNP), che al à otignût sessantecuatri deputâts, un in plui di chei che al veve prime e a pene un in mancul de maiorance assolude tal Parlament di Edimburc. Une vore bogns ancje i risultâts dai lôr aleâts, i Verts, passâts di sîs a vot parlamentârs. Nicole Sturgeon, cussì, e manten la vuide dal guvier de Scozie cun chê di rivâ ae convocazion di un secont referendum su la indipendence e di incressi la spese publiche pal servizi sanitari nazionâl e pes politichis sociâls. La tierce fuarce indipendentiste in cjamp – Alba, il gnûf partît dal ex leader dal SNP, Alex Salmond – e à roseât cualchi consens al partît maioritari inte competizion proporzionâl, ma no à rivât a vê nancje un elet. Tra lis fuarcis unionistis, i Conservadôrs a mantegnin i trenteun deputâts che a vevin, i Laburiscj a ‘nt pierdin doi e si fermin a cuote vincjedoi e i Liberâi Democratics a ‘nt pierdin un e a restin cun cuatri rapresentants.
◆ Ancje i nazionaliscj progressiscj galês dal Plaid Cymru a àn infuartide la lôr posizion, vuadagnant un rapresentant in plui inte Assemblee Nazionâl, là che cumò a son presints cun tredis deputâts. A son la tierce fuarce, daûr dai Conservadôrs – seconts cun sedis elets (cinc in plui de volte stade) – che a àn recuperât i consens che intes elezions passadis a jerin lâts ae diestre populiste dal UKIP, che cumò nol à plui nancje un rapresentant tal Senedd, e dai Laburiscj, prin partît cun trente deputâts (su sessante), che a àn rivât a tignî bot e a vuadagnâ un rapresentant, palesant un profîl autonomist e antagonist a pet di Londre. Al reste un il seç pai Liberâi Democratics. Un pas indenant lu fasin ancje i nazionaliscj progressiscj cornics di Mebyon Kernow che cumò a son in cinc di lôr tal Consei de Cornualie, dominât dai Conservadôrs.
◆ In chê stesse dì che Aragones al deventave president de Catalogne, il Tribunâl Costituzionâl di Parîs al à dât fûr la sô decision in cont de leç di promozion des lenghis minorizadis, fate buine ai 8 di Avrîl. Al à declarât incostituzionâls lis normis che a previodin l’insegnament imersîf des lenghis “altris” dal Stât francês e fintremai chê pal ûs dai caratars diacritics intai ats uficiâi (par esempli “ñ”, tipic sedi dal breton che dal basc), parcè che a laressin cuintri dal articul 2 de Costituzion che al previôt che il francês al è la lenghe de Republiche. Une gnove conferme dal fanatisim dal nazionalisim dominant e di stât. ❚

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +