Ma tal stât francês il pluralisim linguistic al reste un tabù
Vie pal mês di Mai no je state dome inviade in maniere uficiâl la Conference sul avignî de Europe, ma a son almancul altris trê i fats che intal contest european a domandin la nestre atenzion: un acuardi e dôs confermis.
◆ Ai 21 di Mai il leader de Çampe Republicane (ERC), Pere Aragones, al è deventât president de Generalitat cui vôts dai parlamentârs dal so partît (33), di chei dai centriscj di Junts (32), che adun cui republicans progressiscj a fasin part dal esecutîf, e di chei de çampe anticapitaliste de CUP (9), che in cheste maniere i dan une poie esterne al gnûf esecutîf. I partîts indipendentiscj che a vevin vinçût lis elezions di Fevrâr a àn rivât a cjatâ l’acuardi pe formazion dal gnûf guvier, che in chel istès al è clamât a garantî la aministrazion de Comunitât autonome e a gjestî il confront cul guvier di Madrid in cont dai presonîrs politics e dal rilanç dal procès indipendentist.
◆ Intant, ai 6 di Mai a son stadis lis elezions pai Parlaments di Scozie e Gales e par tantis aministrazions locâls in dut il Ream Unît.
◆ Des urnis e je rivade la gnove conferme de fuarce dal Partît Nazionâl Scozês (SNP), che al à otignût sessantecuatri deputâts, un in plui di chei che al veve prime e a pene un in mancul de maiorance assolude tal Parlament di Edimburc. Une vore bogns ancje i risultâts dai lôr aleâts, i Verts, passâts di sîs a vot parlamentârs. Nicole Sturgeon, cussì, e manten la vuide dal guvier de Scozie cun chê di rivâ ae convocazion di un secont referendum su la indipendence e di incressi la spese publiche pal servizi sanitari nazionâl e pes politichis sociâls. La tierce fuarce indipendentiste in cjamp – Alba, il gnûf partît dal ex leader dal SNP, Alex Salmond – e à roseât cualchi consens al partît maioritari inte competizion proporzionâl, ma no à rivât a vê nancje un elet. Tra lis fuarcis unionistis, i Conservadôrs a mantegnin i trenteun deputâts che a vevin, i Laburiscj a ‘nt pierdin doi e si fermin a cuote vincjedoi e i Liberâi Democratics a ‘nt pierdin un e a restin cun cuatri rapresentants.
◆ Ancje i nazionaliscj progressiscj galês dal Plaid Cymru a àn infuartide la lôr posizion, vuadagnant un rapresentant in plui inte Assemblee Nazionâl, là che cumò a son presints cun tredis deputâts. A son la tierce fuarce, daûr dai Conservadôrs – seconts cun sedis elets (cinc in plui de volte stade) – che a àn recuperât i consens che intes elezions passadis a jerin lâts ae diestre populiste dal UKIP, che cumò nol à plui nancje un rapresentant tal Senedd, e dai Laburiscj, prin partît cun trente deputâts (su sessante), che a àn rivât a tignî bot e a vuadagnâ un rapresentant, palesant un profîl autonomist e antagonist a pet di Londre. Al reste un il seç pai Liberâi Democratics. Un pas indenant lu fasin ancje i nazionaliscj progressiscj cornics di Mebyon Kernow che cumò a son in cinc di lôr tal Consei de Cornualie, dominât dai Conservadôrs.
◆ In chê stesse dì che Aragones al deventave president de Catalogne, il Tribunâl Costituzionâl di Parîs al à dât fûr la sô decision in cont de leç di promozion des lenghis minorizadis, fate buine ai 8 di Avrîl. Al à declarât incostituzionâls lis normis che a previodin l’insegnament imersîf des lenghis “altris” dal Stât francês e fintremai chê pal ûs dai caratars diacritics intai ats uficiâi (par esempli “ñ”, tipic sedi dal breton che dal basc), parcè che a laressin cuintri dal articul 2 de Costituzion che al previôt che il francês al è la lenghe de Republiche. Une gnove conferme dal fanatisim dal nazionalisim dominant e di stât. ❚
Contile juste / Plebissît pustiç
Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +
Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane
Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +