Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

FRIÛL EUROPE. Plui istruzion, plui culture e plui lenghis

............

Par saltâ fûr de crisi a coventin plui istruzion, plui culture e plui lenghis. Lu à tornât a dî il Parlament european, che ai 11 di Setembar stâts al à fat buine une risoluzion dedicade ae scuele e ae formazion. Il document votât dai eurodeputâts al pant une preocupazion fuartonone viers de decision di diviers guviers dai Stâts membris de Union Europeane in cont de riduzion des risorsis finanziariis invistidis in chescj setôrs. La assemblee di Strasburc e marche il fat che i coscj sociâi dai tais che a son stâts fats de bande dai esecutîfs statâi a son ancjemò plui alts de crisi finanziarie: tant a dî che di cheste riduzion des spesis nol divignarès nissun sparagn, ma ben altris gnûfs problemis, sei cumò che pal avignî. Il Parlament european al ricuarde ancje che il program de formazion permanente (il cussì clamât LLP, Longlife Learning Program) al è une vore indaûr inte sô metude in vore e che la riduzion dai investiments te scuele e te formazion e colpìs plui a fuart lis minorancis e lis lôr possibilitâts di vê ricognossût il dirit a imparâ e a doprâ lis lôr lenghis nativis. Plui in gjenerâl, daûr di chescj tais, al va al mancul l’insegnament des lenghis – sei chês plui dopradis che chês che a van daûr de definizion di “regjonâls o minoritariis” – che al è un dai elements di fonde dal LLP e de formazion culturâl e professionâl dai citadins europeans.
Cussì par fâ cuintri a cheste situazion e plui in gjenerâl ae crisi, daûr dal document fat bon a Strasburc, al covente invistî di plui su istruzion, formazion e culture. L’invît pai Stâts al è chel di fâ i invistiments che a coventin in particolâr par incressi lis capacitâts linguistichis e su chest cantin il Parlament european al ricuarde che un tant al vâl ancje pes lenghis regjonâls o minoritariis. La prospetive indicade e je chê che e ven clamade “economie fondade su la cognossince”, una idee di economie e societât che e je stade palesade za in altris documents de Union Europeane.
Il document dal Parlament european, che al sosten cun fuarce dutis chês iniziativis che a favorissin l’ûs intes scuelis des lenghis nativis e che a promovin il multilinguisim, al è un invît pe Europe a jessi plui Europe. Si podarès considerâlu ancje un invît pal Friûl: par che al sedi plui Friûl. ■
MARCO STOLFO

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +