Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Go2025, ocasion uniche ancje pal furlan

Intal 2025 la Assemblee de Comunitât Linguistiche Furlane – ACLiF e finirà 10 agns. E je cressude dai prins 55 Comuns di lenghe furlane fin ai 149 aderents di vuê, sparniçâts fra Friûl-Vignesie Julie e Venit orientâl (sot de Citât metropolitane di Vignesie, ma part dal Friûl storic). La ACLiF e à l’obietîf di tutelâ e promovi la identitât culturâl e linguistiche furlane. Il president al è Daniele Sergon, sindic di Caprive.
◆”La nestre Assemblee – al evidenzie il president Sergon – e nas dal bas, a son i Comuns a decidi se aderî, ognidun par se. La mission scomençade 10 agns indaûr e je chê di judâ a fâ il Friûl simpri plui compat, cun dutis lis diferencis che a son fra un teritori e chel altri, che a esistin e a son la ricjece stesse de lenghe e de culture furlane”.
◆ Vie pal 2025 la ACLiF e larà indenant cu la ativitât leade ai zovins dai Conseis Comunâi dai Fruts, e cu la colaborazion cun chês altris realtâts istituzionâls che a lavorin pe tutele dal furlan, scomençant de ARLeF e de Societât Filologjiche Furlane. L’impegn al sarà ancje chel di vê plui marilenghe par radio e te television, massime intal servizi public (RAI). Dut cence dismenteâ il grant apontament di Go2025! Nova Gorica e Gurize Capitâl europeane de culture.
◆ “A Go2025! – Sergon i ten a dîlu – o poiarìn plui di une iniziative in program par rivâ a fâ cognossi che intun façolet di tiere cussì piçul si fevelin, vivint in pâs, cuatri lenghis”. E par finî al zonte: “Se no sarìn stâts bogns di dî chest, che al è un motîf vêr e ultin par definîsi speciâi e autonoms, o varìn pierdude une ocasion uniche”. ❚

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +