Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

I Laipnessless, une musiche pericolose

............

Une barcje e va ator pe Lagune di Maran. Dentri, personaçs suspiets: un al è vistît di crocodîl, chel altri al è un professôr de Louisiane specializât inte cjace ae nutrie, e il tierç al à un mantel leopardât e al si fâs clamâ “Al è se al à sêt”. Al è il nevôt di Hailé Selassié de Etiopie ma, a diference dal nono venerât dai rastafari, al è cuintri de mariuane e a favôr dal vin. E al à simpri cun se un om incjadenât cun musarole e perizome. No, nol è un brut sium e nancje l’efiet de sostance nomenade parsore. A son i Laipnessless in conciert (lait a cirî dutis lis datis dal “Mostro dal Cormôr tour 2015” su http://laipnessless.blogspot.it): Davide Sciacchitano al cuintribàs e al “aligatôr”, Jacopo “Jack La Nutria” Casadio ae ghitare, e l’imperadôr de Basse furlane Rudy Citossi ae vôs e ideadôr fûr di sintiment di dut chest besteari. O sin imbarcjâts tal batel Sante Marie pe presentazion dal prin disc dal grup di Muçane, dal titul “Bestiis Forestis”, vignût fûr pe associazion culturâl Artetica e Musiche Furlane Fuarte (si dîs che cualchi cuviertine speciâl e sedi fate di pêl di nutrie, ma nol è di crodi). A introdusi la serade a son i Cjastrons e la musiche di Fabian Riz. Une menzon speciâl pal spetacul e va po dopo al sclâf “Manzi” e a “Sato” (i doi a fasin part de crew MBM-MinimoBireMinime), che a un ciert pont al ven fûr tal palc in tute metalizade: lui al è l’alien di Mortean, che al fevele par furlan e che si lu viôt bevi blancuts fûr de glesie di Muçane. I dîs tocs dal album a cjapin ispirazion dai fats di atualitât, come la bataie cuotidiane dai puars bevidôrs cuintri lis fuarcis dal ordin. Il dut, po dopo, al è dominât dal misteriôs mostri dal “delta” dal Cormôr: «Al è aromai ogni dì tal Gazitin, scoribandis dal pi grant mostro marin, che altre dì al è rivât fin in darsene a Lignan a fâi pôre a cuatri crucs avostans» a cjantin «al è lunc pi di un chilometri, al à i dincj come un seon, le code dal madrac e di sigûr al mangje oms!». Ma ce che e je cheste bestie al è ancjemò un misteri. Par stâ sigûrs, chest Istât, cuant che la aghe e devente di colp masse calme, miôr gjavâ vie i pîts de rasule!  ❚
Natascia Gargano

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +