Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

I Plans di Vurgnè a Dimponç, une aziende agricule come puint jenfri des gjenerazions

Marta Vezzi

“O soi avonde plene di cefâs, ma stoi ben. No vevin pensât di rivâ a chest pont!” – cussì e comence la cjacarade cun Martine Merlo, titulâr de Aziende Agricule “I Plans di Vurgnè” pôc sore di Dimponç, frazion di Tumieç. “Il gno om al veve chest stali che fint a pôc timp fa si rivave dome a pît. In tancj agns lu vin sistemât e lu dopravin par cjatâsi insiemi in famee. Un pôcs di agns fa a àn fat une strade e e à tacât a zirâ ancje int. Alore o sin lâts in Comun par viodi cemût sistemâ e regolarizâ dut. Cuant che o sin lâts in Comun, di bon che o jerin sentâts cuant che nus àn dit la cifre dal condon che o varessin scugnût paiâ par regolarizâ la struture e che o vevin di sdrumâ dut ce che o vevin fat sù. La aziende agricule e je stade la nestre maniere par frontâ i problemis. Cussì tal 2017/2018 o vin tacât i lavôrs e o vin podût vierzi il pont vendite dai nestris prodots (muruculis, lampons, moris, robe di ort, mîl e v.i.) Cuant che e tacave la stagjon, o scugnivi puartâle a trasformâ in marmeladis, sirops, mignestris e duncje o vevi bisugne di un puest indulà meti la robe. Par chest o vin sistemât la stale che e je deventade il magazen e pont vendite dai prodots.


◆ La int e rivave sù e mi diseve “Ce biel puest, pecjât che no si pues bevi un cafè”. In chel Invier i vin pensât parsore o vin fat sù un piçul barachin di fûr, a la buine. Fat chest, la int e à tacât a dî “Ma no podêso fâ un plat di afetât, no cumbinaiso?”
O vevi za tal cjâf di vê une cusine indulà metimi a fâ lis mês marmeladis cence scugnî lâ a puartâ ator la robe. Cussì o vin fat ancje chê e la place pe ristorazion.
L’an passât, tal mês di Avrîl, o vin viert chest lûc di ristorazion di fûr, sot une tetoie indulà che a stan 25 personis. Pecjât che l’an passât, come ancje chest an, al jere frêt e o vin pensât di mudâ il dipuesit di imprescj intune sale par mangjâ a sotet. Chest an mi àn domandât di fâ gustâs par comunions, batisims, cresimis, matrimonis… e cussì o sin rivâts fin achì!”
◆ Martine e je une persone solâr, dinamiche e cun tante voie di fâ. Dal lunis ae joibe e lavore cul om e de sabide dopomisdì ae domenie e je impegnade inte aziende agricule indulà che e ten ancje doi mussuts e uns pocjis di gjalinis. Par fortune i dan une man ancje i siei fîs, sô brût e, clâr, il so om.
La cusine si vierç dai 2 di Jugn a misdì la domenie, sabide dopomisdì al è viert il chiosc e domenie a buinore si pues lâ a fâ di gulizion.
◆ “De place di Dimponç e partìs la strade che intun minût ti mene in cheste localitât. – e continue Martine – Si pues ancje pensâ di lassâ la machine in place e fâ une cjaminade fin chi di me. Tancj ancje de zone mi disin che no pensavin che al fos cussì biel chest puest. Di chi si pues lâ a San Florean e fâ altris zîrs a pît tal mieç de nature. La robe biele e je che il celulâr nol cjape.
Plans di Vurgnè al è il non vecjo dal lûc. Cuant che tu rivis sù, tu ti cjatis cun tancj plans di parons diferents. Une volte, cuant che a lavin a fâ fen, a disevin “O lin a Vurgnè”. Mê madone e veve un grum di tocs da seâ. I vecjos a àn lavorât tant chestis tieris, cun tancj sacrificis, vignint sù a pît e se cumò achì al è alc al è in gracie di lôr. Il nestri dovê al è chel di mantignî il teritori come che a varessin vût gust lôr di viodi. O vin di fâ cognossi cheste tiere di Cjargne: un puest cetant biel che al merete di jessi scuviert!” ❚

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +