Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il mussut inscuelât

Roberto Meroi

A Buie al jere une volte un mussut che al veve non Pierin. Fintremai di cuant che al jere ancjemò piçul, ducj si jerin inacuarzûts che Pierin al jere il plui sveât dai mus di chês bandis. Al veve propit i voi di inteligjent.
Une biele dì, Adrian, che al jere il so paroncin, al fasè une propueste al pari di Pierin:
“Meni, ce disaressistu tu se o provàs a domandâ ae mestre se e cjaparès a scuele to fi Pierin?”
“Vûstu menâmi pal boro? Cuant mai un mus isal lât a scuele?” al rispuindè secjât il pari.
Ma il frut al volè provâ a lâ a domandâ cheste robe ae mestre.
La mestre e jere une biele fantate a pene rivade in paîs, e la setemane di là e varès scomençât a fâ lis primis lezions aes frutinis e ai frutins dal lûc.
Cuant che e sintì la propueste di Adrian, e fo entusiaste:
“Ducj i fruts che lunis a jentraran pe prime volte in classe no savaran ni lei ni scrivi, compagn di Pierin. Inalore o scrupuli che ducj, a planc a planc, a impararan chel che jo ur insegnarai.”
◆ Cussì Pierin, cuntun biel flocut celest peât tal cuel, al fo compagnât a scuele di mame Palmire, e cuant che e sunà la campanele lui al le a sentâsi intal prin banc.
◆ Finide la prime zornade di lezion, Pierin al tornà su la culine indulà che al cjatà a spietâlu ducj chei altris mus.
“Pierin, dulà sêstu stât dute la matine? i domandà un di lôr.
“A scuele!” al rispuindè Pierin dut braurôs.
◆ “A scuele? Tu a scuele? Ma se tu sês un mus come nô e i mus no van a scuele!” a diserin ducj in côr.
Pierin al restà mortificât di chel acet e al sbassà il cjâf, ma subit al tornà a alçâlu e, cjalant in muse un par un i mus, ur disè:
“O viodarês che o impararai a lei!”
Ducj a derin une grande sbacanade e a lerin vie.
◆ La dì dopo e sucedè la stesse identiche robe.
A passarin i mês e al rivà l’Invier.
Pierin al jere stât ogni dì a scuele e al veve imparât a lei.
◆ La gnot di Nadâl, Pierin al fasè clamâ dongje ducj i mus dal borc e al tacà a lei un libri di bielis flabis furlanis.
◆ Di in chê volte, dutis lis seris i mus a van a sintî lis flabis letis dal brâf mussut Pierin. ❚

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +