Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

IL PERSONAÇ STORIC. Nicolau di Manià /

............

Nicolau di Manià (1423 – 1485), architet, matematic e inzegnîr, al progjete un sisteme di canâi che a puartaran la aghe dal Celine fin dentri le vile di Davian, colegantsi cul Nunciel par traspuartâ lens fin dentri le citât di Pordenon. Al pensarà ancje a le realizazion di mulins e di fariis, che a saran la prime olme par une trasformazion in clâf protoindustriâl de drete dal Tiliment. Un so grant progjet, che lui si ere insumiât di fâ, e sarès stade le canalizazion da lis aghis de Ledre e dal Tiliment par podê dâi une gnove sburtade a la agriculture de plane furlane. Prime si è oponût il Senât di Vignesie, che probabilmentri al veve pôre di une cressite masse libare de Patrie; po dopo il progjet al è colât parcè che la comunitât di Glemone i à fat cuintri. Lavorant sui siei studis a rivaran a metilu in pîts dome che tal secul XIX. ❚
✒ Agnul Floramo

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +