Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

IL SIVILOT. Bogns e triscj?

............

Un grop di amîs, di chei che cu la lôr presince sui giornâi, massime cu lis lôr letaris firmadis, a àn cirût di tignî simpri alte la reson dal Friûl, cheste volte secont me a àn falât.
A àn scrit che il Pd nol varès di candidâ pes elezions regionâls l’on Maran pes sôs posizions antifurlanis. Che l’om di Grau si sedi simpri segnalât pe sô intolerance su ogni cuistion che e rivuardi i furlans e soredut il doprâ il furlan a scuele e tai uficis, al è denant dai voi di ducj, ma ce centrino i furlaniscj cu lis sieltis dal Pd?
Tant par fâ un non, la Serachianute, cu la sô musute di frutine furbute, si compuartie miôr tai nestris confronts? Lin indenant: i conseîrs regionâi dal Pd, massime chei triestins, no sono simpri in prime file cuintri i interès dal Friûl? E no isal il president Gherghetta chel che nol à mai dite di sì al la union des provinciis furlanis?
Che no i passi pal cjâf a cualchidun che tal Pd a son i bogns e i triscj su la cuistion furlane. Parcè che se e je cussì, che i bogns a vignedin fûr almancul cualchi volte che, chei triscj, fûr a son simpri! ■
L’OM DI BURI

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +