Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

IPSE DIXIT. A à n dit de lenghe furlane

............

Lis datis jenfri parentesis tarondis si riferissin al an di composizion o di publicazion de opare citade. Lis datis jenfri parentesis cuadradis si riferissin al an che al fâs riferiment il contignût des stessis citazions.
***
“Post hos, Aquilegienses et Ystrianos cribremus, qui “ces fas tu?” crudeliter accentuando eructant”.
(Dopo di chescj, passìn al tamês i Aquileiês e i Istrians, che cuntun acent crût a molin fûr “ces fas tu?”).
Dante, De Vulgari eloquentia, Libro I, cap. XI (1304-1307)
***
“Forum Julii est provincia per se distincta ab aliis provinciis… quia nec Latinam linguam habet, nec Slavicam, nec Teutonicam, sed ydioma proprium habet nulli Italico ydiomati consimile”.
(Il Friûl al è une provincie par so cont ben disseparade di chês altris provinciis… par vie che al à une lenghe che no je ni Latine, ni Slave, ni Gjermaniche, ma une sô fevele che no somee a di nissune altre di chês talianis).
Codice Vaticano Palatino n° 965, F. 242 (seconde metât dal secul XIV). ❚
✒ Vielm

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +