EDITORIÂL – I profetis a àn simpri reson, ancje se al somee di no / VIERTIDURE – L’Udin no si discut / Frico o bandiere? / RICUART. Mandi Uaine, campion ancje fûr dal balon / DI BESSÔI – SCUELE. Par vinci, une scuele a furlan vie / SCUELE. Prin di dut al ven il mestri / SARDEGNE. Sarts arûts, prin di dut / UNIVERSITÂT. Universitât dal Friûl tra lis primis par inovazion / SOLIDARIETÂT. Solidarietât furlane a Gjenue / TV FRIÛL E CJANÇONS. Ce ti metistu intor? / GLESIE FURLANE – IL FERÂL. Ce frico cun chel Zico / APONTAMENTS. Prossim incuintri / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. La frutine sul palc / GRIGNEI DI STORIE. La impuartence di un non / INTERNAZIONÂL. Il Dalai Lama in Friûl / FRIÛL EUROPE. Percors europeans pai students / LADINIE. Ce meti sù? / SLOVENIE. Undis citâts storichis adun par fâ cognossi i lôr tesaurs / AUSTRIE. Esplorâ la diversitât des lenghis / TUTELE. Ducj, o cuasit, cidins sui dirits linguistics / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Arlef on line / CINE & TEATRI & ART. La republiche de Cjargne contade di Marco Rossitti / CINE & TEATRI & ART. Lis nevrosis dai “Visin di cjase”/ TAL ETERE. SIF in Onde / MUSICHE. Premi Friûl 2012 / MUSICHE. Leterature on the air / CJARGNE. Avocats in moviment / CJARGNE VIVE. Cressi: gnûf circul a Çurçuvint Disore / CUSINE. Asêt in taule? / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Erotisim e ironie di Francesca Gregoricchio / Alessandra Kersevan (par cure di), Amalârs, antologjie de leterature furlane, Udin 2001 / Leturis pal Istât / CONTECURTE. Sisto e i cavalîrs / RIFLESSION – 5. Identitât e universalitât inte Bibie / MUSEUS. Glück Auf: sperìn di saltâ fûr / LETARIS. A coventin doi partîts furlans / IL SIVILOT. Bogns e triscj? /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Presentazion / La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize” di Ferruccio Tassin e Gianni Nazzi
Redazion
La Patrie dal Friûl e presente il libri “Fûc su Gurize”.“La Patrie” e je la cjase dai furlans che no si rindin: e par chest e à volût meti dongje un libri zontant insiemi lis peraulis che chescj doi inteletuâi a doprin par descrivi ce che e jere cheste culture di cunfin e ce che […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference
Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +