Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Jugn 2014

............


JUGN – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL A stâ a cjaval dal fossâl si cole dentri e si mûr inneâts / “Un can di Trieste” paron de sede RAI / Mandi, Franco Marchetta / “Un can di Trieste” paron de sede Rai / PAGJINE 2 – Anzians in mont, no stin a molâur la man / VIERS IL FRIÛL. Biel e brut tai risultâts des aministrativis / 50 agns dal Coro Peresson di Dimplan An di fieste tal Comun di Darte / PAGJINE 3 – Electrolux, Ideal Standard e l’avignî de industrie furlane / Il doman de cjadree / PAGJINE 4 BLANC, finalmentri un lat pardabon furlan / LA VÔS DE CISL. Detassazion des sumis di produtivitât dai lavoradôrs dipendents / PAGJINE 5 MUSIS DI…FACEBOOK. A pescje di amîs sul Muselibri / Une scuele dongje ae comunitât e funzione miôr di chês altris / Il Friûl il Sudtirôl e Ponzi PilâtPAGJINE 6 Centri diestre e autonomisim / Autonomie: Resurezion o De profundis? / PAGJINE 7 – SLOVENIE. 10 agns in EU e l’euroseticisim al rive ancje a Lubiane / AUSTRIE. Vitorie pe tolerance in Europe: il sucès di “Wurst” al sburte a une gnove discussion sul teme dai dirits des cubiis omosessuâls / FRIÛL EUROPE. Tal gnûf PE no son dome i antieuropeiscj. E al è ancje un pôc di Friûl / PAGJINE 8 – MUSICHE. Il grant pas di Serena Finatti par Folkest / MUSICHE. Loris Vescovo al torne cun Penisolâti / La viticulture romane in Friûl / PAGJINE 9 – La toponomastiche al feminin / SIMPRI BOGNS. Franco Marchetta, U-, Udin 2013 / AL CINE CUN BETE. Tornade al futûr / PAGJINE 10 – IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Jugn / GLESIE FURLANE: (cuinte e ultime pontade) Conclusion / IL FERÂL. I FURLANS E IL TEMPLI (cuinte pontade) / PAGJINE 11 – Avôt dal Friûl a Aquilee / PAGJINE 12 – 1914-2014 IL CENTENARI DES BAUSIIS E DE VERGOGNE. Profugancis /

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +