Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Jugn 2016

............


JUGN – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Taramot 40 agns dopo: une ricostruzion “restade li”? / La bataie dai Referendum. Un comitât autonomist pal «no» / L’Arc di Sant Marc / (L)INT FURLANE. Furlans e Stât talian / PAGJINE 2 – IPSE DIXIT. A à n dit de lenghe furlane / Lis celebrazions pal Cuarantesim dal Taramot no si fermin al inovâl dai 6 di Mai | Par no dismenteâ: lis mostris / Dai prins di Mai Là di Moret al à il menù in lenghe furlane / PAGJINE 3 Biadelore un monument al soldât austrofurlan, che al fâs un pôc justizie | I prins doi muarts furlans / COGNONS DAL FRIÛL / 1976-2016: la Provincie di Udin pe rinassite “cul cjâf” / PAGJINE 4 Cjaminâ, par no deventâ popul di “cence gjeografie” | “Viandemecum”: istruzions par cjaminâ / Fâs sù ancje tu il Mac di Sant Zuan. Tra lis cerimoniis dal solstizi di Istât, la fieste di Sant Zuan e je tra lis plui antighis / NETITI LA LENGHE / PAGJINE 5 Lis Miniaturis dal artesan compositôr Glauco Venier. Il so ultin disc in solo al puarte la firme de etichete mondiâl ECM / Il Disc Miniaturis / CJARGNE. Il “Centri di jutori ae vite” di Tumieç / PAGJINE 6-7 IL LUNARI DI JUGN SIMPRI BOGNS. Christian Romanini, Sul troi di Aquilee, Pasian di Prât, 2015 / LA POESIE. Estât (1959) / RICETE. Clafoutis di cjariesis / PROVERBIS / IMPRESCJ / ORT FURLAN / I SANTS DAL MÊS. Beât Bertrant / IL PERSONAÇ STORIC. Teresa Zai / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Tutorial / PAGJINE 8 – SLOVENIE. Polemichis in cont di referendum ancje pal Parlament sloven / FRIÛL EUROPE. A Bruxelles e a Udin si domande un rilanç de Europe «unide te diversitât» / Ream Unît: i risultâts eletorâi cuntun voli ai partîts nazionâi / PAGJINE 9 – SCOMENCÂTS PAR FURLAN. Siddharta di Herman Hesse | Il libri e l’autôr | Il tradutôr / Cuant ch’i coli / Cjavàs, il paîs des cevolis / La musiche al di là des Frontieris: i multicolôrs dal Folkest 2016 | Esperiencis artistichis multisensoriâls / PAGJINE 10 Il Carnico di balon si vierç cuntune biele dimostrazion di lealtât sportive | Il mont mediatic dal Carnico / Medaie de Provincie di Udin a Aureli Argemì, un riferiment pai dirits des lenghis minoritariis e dai popui piçui / PAGJINE 11 IL FERÂL. Un Spirt fantasiôs e rispietôs / NO PAR FURLAN… MA BOGNS. Musica Endemica, il gnûf viaç dai Lou Dalfin / Une Babêl siore e vivarose / PAGJINE 12 – CUINTRISTORIE DAL TARAMOT. Cuinte pontade. Tal Cupulon, taiant pe braide / DI SCJAS IN SCJAS: I TARAMOTS INTE STORIE FURLANE. 1278 – 1279: i trê scjas //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +