Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

LA CUISTION DES PROVINCIIS. Chê dal sparagn e je dome une scuse. La peraule al President Alessandro Ciriani

............

Il president de Provincie di Pordenon e de Union des Provinciis regjonâls, Alessandro Ciriani, nol à padin. No dome la Regjon e à legjiferât par scancelâ lis Provinciis – e lui al à simpri dit “cence dâ un numar di trop che e sparagnarà” ,- ma e scomence a doprâ la gome propit di Pordenon. La Provincie plui zovine dal Friûl – Vignesie Julie, cun di fat, e varès vût di lâ a elezions tal mês di Mai, ma il Consei regjonâl sul finî di dal mês di Zenâr al à fate buine la leç che e mude la Provincie in ent di secont grât e duncje la int no covente che e vadi a votâ. Il president e i conseîrs ju sielzaran i sindics tra di lôr e i conseîrs comunâi elets. Ciriani al reste inte funzion fintremai a Otubar.
Chê de Regjon e je une “riformute”, un “pastiç che e gjave ai citadins il dirit di vôt”, al à berlât Ciriani, inmaneant une grande manifestazion ai 28 di Zenâr. La sô e je une denuncie cuintri un provediment che al riten “ilegjitim”, ma sore il dut “scancelâ lis Provinciis al puartarà dams e straçarie di bêçs publics”. Ciriani al à numars a no finî par sostignî la sô posizion. Par esempli, al mostre cetant che al costarà trasferî la competence su lis stradis de Provincie a Fvg Strade. “A nivel di stipendis, il passaç dal personâl des Provinciis a Fvg Strade al costarà 3,7 milions di euros par an, par vie dal adeguament de retribuzion; si varà un aument di 1.173 euros par chilometri curât, stant che la gjestion di Fvg Strade e coste di plui di chê miste Provincie-Fvg Strade”. E i conts la Upi ju a fats ancje par chês altris funzions che a curin lis Provinciis, come lis struturis (145 in dut) dulà che a son logadis lis scuelis superiôrs. “Il trasferiment ai Comuns di cheste competence – al sosten – al compuartarès dal sigûr un apesantiment dai ecuilibris di belanç, par vie dai mutuis e dai prestits fats des Provinciis par intervignî su lis struturis”. Duncje, seont Ciriani, “nol è nissun motîf fondât che al justifichi chest furôr demagogjic cuintri des Provinciis”.
Dut câs, il so nol è un “no” di plante fûr al vignî al mancul des Provinciis. “No vin pôre di metisi in discussion”, al à dit plui voltis, “ma bisugne fâ lis robis par ben”. Al riten invezit che te strade cjapade de Regjon al sei stât fat “un erôr di fonde”, ven a stâi di “no capî che prime si à di definî cuâl riordin dal sisteme des autonomiis si intint di fâ, tant a dî – al pense – cui che al fâs ce e pussibilmentri spindint di mancul”. Intant, però, che la “Regjon e riformi se stesse – al siere -. E je un mostri sproposetât di burocrazie e organizazion”. ❚
✒ Antonella Lanfrit

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +