Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT. La Ete dai Cjastelîrs / Oms di tiere

............

Ta chestis setemanis si à sintût a fevelâ une vore de ete dai Cjastelîrs, ma za di cualchi mês il regjist Massimo Garlatti-Costa al à pront un documentari sedi in lenghe furlane sedi in lenghe taliane che al conferme la impuartance di cheste ete. Lu vin sintût juste che al è tornât di pôc di Rome li che “Oms di tiere” (te version par talian che e dure 26 minûts, n.d.r.) al à partecipât al “Capitello d’Oro” un festival cinematografic une vore impuartant pal cjamp dal cine archeologjic “La culture dai cjastelîrs in Friûl e à lassât olmis une vore impuartantis, i reperts archeologjics a contin un nivel une vore indenant di svilup, che nus puarte a une gnove concezion de nestre protostorie: no plui une ete scure e spierdude tal timp ma une scune di civiltâts evoludis” al dîs Garlatti-Costa presentantnus il so ultin lavôr e al continue “I cjastelîrs furlans a àn di jessi considerâts par ce che a son: monuments dal nestri passât, testemoneancis di une storie straordenarie e impuartante, ma che, in grande part, e à ancjemò di jessi contade. Dome cun studis simpri plui sistematics e profondîts o podarìn jessi parons di une part cussì significative de nestre storie”.
Di fat, la finalitât di chest documentari de Raja Films e je chê di dâ un element di plui par svicinâ la int a cheste pagjine de nestre storie inmò pôc cognossude.
La opare si disvilupe su la tradizion documentaristiche de scuele anglosassone, li che il stes Garlatti-Costa si è formât, cuntun viaç fat dal presentadôr Loris Vescovo che al compagne il spetadôr a la discuvierte di cheste antighe civiltât.
Vie pal documentari a son intervents ancje des professoris Paola Guida Càssola e Susi Corazza de Universitât dal Friûl che a àn lavorât une vore ta chest cjamp dant un contribût fondamentâl te scuvierte e te cognossince dai Cjastelîrs furlans. Cun di plui riscostruzions storichis, ilustrazions grafichis e tridimensionâls e visitis sui puescj li che a son i rescj inmò visibili a judin il spetadôr a jentrâ miôr te ete dai “Oms di tiere” vivûts passe 4.000 agns indaûr.
Par plui informazions: www.rajafilms.com
Christian Romanini

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +