Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

LA FABRICHE DAI… LIBRIS – CONTECURTE. Se Diu al vûl

............

«Contecurte» (www.contecurte.splinder.com) al è un blog coletîf dulà che si presentin contis curtis (une pagjine o mancul), di diviers autôrs. Ogni mês nus proponin une conte publicade di cuant che al à viert, dal 2009.
SE DIU AL VÛL
di l’Antescûr
Ce vite misare e impestade: dolôr e muart simpri a lenziti e a cimiâti. Come chest mâr rabin che al svuacare cuintri i flancs de barcje, e al sbrume tant che un cjaval mat. Ma intant ti clame e ti nice.
O ai dibot plui fradis che agns, e ducj a barufin ogni dì cu la vite par rivâ da pît de zornade. O vevi ancje un om. Un che mi è jentrât tal jet che o jeri dome une frutine e che mi à cjapade cun fuarce e dispresit. Un che mi à pacade milante voltis fin a fâmi sanganâ, e che mi à passât malatiis marçosis e infamis. Chel vecjo sporc e soç che mi à fat fâ cuintri voie cinc fîs in cinc agns. Trê a son cressûts, i ultins doi mi son lâts picinins. Mê mari e dîs che aromai o jeri masse strache e lancurose, e che il gno lat nol veve sostance. Cuant che al è muart il vecjat, mi à tocjât ancje puartâ corot par no ufindi la int. O ai fat fente di vaîlu par contentâju, ma dentri o cjantavi.
Po ben, cumò chê vite e je sierade, finide. Inshallah, se Diu al vûl, dut di culì indenant al larà in miei.
La mê libertât, il pan pe mê famee, al coste cinc mil dolars. Jo no ju vevi, par paiâmi chest sium. No savevi nancje contâ fin a cinc mil. Ma o soi stade fortunade: un dal paîs che a son agns che al è fûr, al à metût par me i bêçs dal viaç. Mi à dite che i ai tornarai ben planchin, cence premure, lavorant par lui. Al dîs che mi à cjatât un lavôr biel e che al rint un grum. Al dîs che li che o voi, la int e à bisugne di nô: a ‘nd è lavôr par dutis chês che come me a scjampin de miserie.
Jo no sarai come chês altris che a son za ladis. Jo no deventarai supierbeose a pene che o varai fate furtune. Nissune di chês rivadis tal forest e à mai gust di scrivi, nissune e conte mai nuie di se, de sô gnove vite… Mê cusine – la uniche volte che e à scrit – e à dite di no vignî, che la Italie no è come che a disin… Àno vadì pôre che ur robìni il lavôr? Ma no disino che a ‘ndi è par ducj, fin sore il cjâf?
No vûl sei triste, no vûl vê triscj pinsîrs. No vuê, no cumò che il gno sium mi pâr za di rasintâlu cu la ponte dai dêts. Denant di nô si viodin za lis lûs de cueste: il cûr mi bat a mil.
O pensi ai miei frutins, a mê mari, ai miei fradis. Ur scrivarai subite, che no stedin in pinsîr… Cui prins bêçs ur mandarai ancje cualchi regalut, che si visin di me e che mi spietin, che o tornarai siore e contente, e dopo no ju lassarai plui.
O cjali l’orizont che si sclarìs, e o benedîs il Cîl che – salacor – in fin mi contentarà ancje me.

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +