Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

LA FABRICHE DAI… LIBRIS – CONTECURTE. Tite, classe 1924

............

Cussì, daûr lis lastris o cjali Fevrâr che si strissine su lis cumieriis, e si ferme là jù da pît, dongje la merlete imbombade di nêf.
I ramaçs a son neris, la tiere e mostre la anime scure; nancje une ponte di vert e cuche, nancje un bâr di tale le sbuse. Ma se tu stâs cidin un moment, tu sintis cori, dulinvie il prât, un ghiti lizêr, un sgrisul di vite.
O pensi di someâ a chest mês, un fregul stiçôs, un tic rabiôs, dispès suturni.
Ce che o volarès pescjâ la tiere cui scarpons, sintîle criçâ, jessi paron des mês gjambis, dai miei pas!
Invezit o soi culì, sentât.
In spiete,  tant che simpri: a buinore che mi jevin, mi judin a lavâ la muse, a fâ la barbe, che infin mi sentin sul birocin.. Biel, sì, cu lis ruedis grandis e comut, o frachi un boton e si môf, al è un regâl dai fruts, i miei doi fruts. Cuant che a vegnin a cjatâmi mi contin dal grant cefâ che a àn, dal trafic, di trop che al coste vivi in zornade di vuê, “Viôt di stâ pulît pari, se ti covente alc, claminus” mi disin lant vie.
Mi plasarès che si fermassin cualchi moment di plui: cuant che o soi cun lôr si sfante la fumate di maluserie che mi ten companie dì e gnot.
Lu sai, no pues pratindi che a stedin daûr un vecjo.
La siore badante e fâs tantis bocjis par taponâ il vueit des sôs peraulis: peteçs e morosets di int sui gjornâi a mi propit no mi interessin.
Se o podès invezit saltâ fûr, lâ fin li de ostarie “Da Mame”, fâ une partide di cjartis, dopo mai che lu desideri!
O ben lâ a cjatâ Toni, par sintii ancjemò une volte la conte de ritirade de Russie.
O fâmi compagnâ fin tal cimitieri, par discori cu la mê puare femine, cui miei muarts.
Ma o soi culì, o cjali il timp passâ su li mês mans, ogni dì plui grîf,  plui trist, cjamât di ricuarts di timps lontans. Ce che al è sucedût îr no si ferme intal cjâf, si viôt che nol è impuartant, cussì l’aiar lu sofle vie.
L’aiar… a mi puarte une voie, un segret scuindût e dolç, impiât tant che faliscje e inniât te anime: sotvôs o dîs al cîl frêt e insiorât dal soreli a mont: “Sisilute, ti spieti, cuant tornistu?” ■
di GIULIANA PELLEGRINI

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +