Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

La gaita des Asturiis, un strument antîc che al è tornât a vê une gnove vite

............

La Gaita asturiane e je un strument musicâl a flât simil a une baghe, cuntune bisacje pal tignî l’aiar colegât a une cane melodiche e a une cane par jemplâ la bisacje di aiar e une cane che e fâs di bordon. Il sunadôr di Gaita al è clamât ‘gaitero’.
Secont cierts filolics, la peraule e ven dal gotic ‘gaits’, ‘cjavre’, che cu la piel di chest animâl si fâs la bisacje di aiar dal strument (fuelle).
Par altris studiôs la peraule e ven di un oboe african, clamât ‘al-ghaita’, ‘ghaita’ o ‘gheita’. ‘Cornamusa’ è invezit un tiermin latin. Chest strument al jere za doprât dai antîcs romans, e al è pussibil che a sedin stâts propit lôr a introdusilu te penisule iberiche.
Lis primis notiziis a rimontin ae ete di mieç tant che strument popolâr doprât dai contadins. Intal secul XVI a tachin a jessi i prins gaiteros professioniscj, ma intal XIX secul il strument al veve pierdût lustri, tant che a restarin dome pôcs musicants famôs.
Hevia al à contribuît a fuart ae sô riscuvierte e evoluzion traviers la creazion de Gaita eletroniche.
La Gaita tradizionâl e je fate cun lens diferents: i plui doprâts a son il len di bos o di eban.
E je stade ancje un strument ‘marziâl’: l’ esercit asturian le sunave in bataie. Lu à ricuardât Hevia vie pal conciert di Tumieç cun l’ultim toc: “Chest al à 200 agns: lu sunavin in bataie lis trupis asturianis cuintri di Napoleon. Un element che al met in comun la mê tiere cul Friûl: la dominazion francese. O fasìn simpri cheste musiche par saludâ il nestri public, ma noaltris lu sunìn no pe vuere, ma pe pâs”. ❚ ✒ C.R.

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +

L’EDITORIÂL / No stin a colâ inte vuate de indiference

Walter Tomada
Al à fat une vore di scjas l’articul scrit su la “Patrie” di Setembar di Marco Moroldo, furlan che al vîf in France e che al à insegnât ai siei fîs la marilenghe. Tornât a Mortean pes vacancis di Istât, al à provât a cirî cualchi zovin o cualchi frut che al fevelàs furlan cui […] lei di plui +